Deşi primarii localităţilor afectate de inundaţiile din toamna trecută se gândesc să întocmească şi să înainteze o cerere comună privind demararea lucrărilor de regularizare a albiei pârâului Suhu, conducerea Consiliului Judeţean Galaţi susţine că, legal, nu are cum să aloce bani pentru astfel de lucrări, fără să rişte să dea cu subsemnatul la Curtea de Conturi sau, mai rău, la DNA.
“Problema e uşor ambiguă, deoarece proprietarul râului este Apele Române. Autorităţile locale, dacă cheltuie sume pentru decolmatarea şi lărgirea albiei pârâului, au riscul să vină un organ de control să le spună că au cheltuit o sumă de bani pe o altă proprietate... deci riscă să li se impute astfel de sume. Este adevăreat că unii primari şi-au asumat acest risc, dar acest lucru poate avea efect de bumerang dacă vine un control. Deci regularizarea albiei pârâurilor revine strict către Apele Române, CJ nu are posibilitatea de a aloca sume. CJ poate aloca către UAT-uri sume pe dezvoltare, pe arierate, pe drumuri comunale... dar să alocăm sume pentru decolmatarea râului care nu e proprietatea UAT-ului sau a CJ, nu ne permite legislaţia”, a declarat preşedintele CJ Galaţi, Costel Fotea. Acesta a adăugat că nu sumele necesare pentru astfel de lucrări ar fi problema – preşedintele CJ Galaţi estimând la circa 1,5 milioane de euro lucrările de regularizare şi decolmatare a albiilor pârâurilor Suhu şi Geru – ci implicaţiile legale: “să dai 400.000-500.000 de euro (pentru fiecare UAT riveran) nu este un capăt de ţară pentru CJ, mai ales la ce necaz am văzut că au avut localnicii de acolo şi în 2013 şi în 2016, doar că nu ne permite cadrul legal”.
Cât priveşte ajutoarele financiare pe care localnicii din Slobozia Conachi, Pechea şi Cuza Vodă le tot aşteaptă de la Guvern, după inundaţiile din toamna trecută, preşedintele CJ are acum o altă teorie: sumele evaluate pentru acoperirea pagubelor sunt atât de mici, încât Guvernul nici nu a vrut să le aloce. „Mie mi-ar fi şi ruşine să dau astfel de sume... Acolo a fost o problemă de la început, pentru că la evaluarea pagubelor s-a luat drept referinţă valoarea de impozitare a caselor, iar pentru o casă la ţară, din chirpici, valoarea de impozitare este de 7.000-8.000 de lei. În realitate, o astfel de casă, chiar dacă este din chirpici, are bunuri, are parchet, are aparate electrocasnice, care toate au fost distruse de inundaţii. Păi, eu am văzut proiectul de hotărâre pentru acordarea despăgubirilor şi acolo se vorbeau de ajutoare de 750, 1.500-2.000 de lei... Eu de aceea am şi semnat proiectul cu menţiunea că am obiecţiuni exact pe marginea acestui lucru”, a declarat, Costel Fotea. Acesta a adăugat că s-ar impune o nouă evaluare a pagubelor, raportate la valoarea de piaţă a bunurilor, fiind necesară şi deplasarea în comunele inundate, având în vedere că unele case inundate în toamnă s-au şubrezit şi mai mult după ce au rămas, toată iarna, cu pereţii umezi.
