Se împlinesc şase luni de la inundaţiile catastrofale din septembrie 2024, când mii de case din 28 de localităţi gălăţene au fost măturate de ape, oameni au murit sau au rămas pe drumuri, s-au rupt poduri şi s-au rupt sau inundate drumuri naţioanele şi judeţene. Deşi a trecut jumătate de an, oamenii încă nu şi-au primit bani de despăgubiri pentru case, au primit doar ajutoarele de 10.000 lei şi voucherele de 15.000 lei. Nimeni nu ştie când Guvernul le va da, dacă le va mai da vreodată. Şi mai grav este că deşi drumurile s-au refăcut sau se lucrează la ele, nu s-a început refacerea barajului din localitatea Suhurlui, abandonat din perioada comunistă, ce ar feri zeci de localităţi de inundaţii. De data asta însă, refacerea barajului e mai mult decât o promisiune, s-a ajuns la licitaţii.
În perioada comunistă în zona Suhurlui, Galaţi urma să se ridice un baraj mare şi un lac de acumulare întins pe 1.000 de hectare ce putea înmagazina 200 de milioane de metri cub de apă. Ar fi ferit zeci de localităţi de inundaţii, dar, la fel de important, ar fi asigurat şi apa pentru irigaţii în zona afectată acum de secetă mai mereu. Apa ar fi ajuns aici tocmai din Dunăre deservind o suprafaţă de 60.000 de hectare. Lucrările au început la Suhurlui în anii '70, erau cam 6.000 de muncitori, s-au construit şosele mai bune şi chiar o cale ferată. După Revoluţie lucrarea a fost abandonată când era aproape gata pe trei sferturi. Şi la ultimele două inundaţii oamenilor li s-a promis că barajul va fi refăcut. Nimic nu s-a întâmplat. Doar că de la o zi la alta se fură tot mai mult. Şi după inundaţiile din 14 septembrie 2024, aceeaşi promisiune.
La locul vechiului baraj, astăzi, la 6 luni de la inundaţii, nu a răsărit însă nici măcar un muncitor. Doar ruinele vechiului baraj neterminat ciuntit de timp şi furturi. "Barajul Suhurlui nu nu a fost terminat, nu s-au făcut lucrări de întreţinere, ce s-a făcut înainte de Revoluţie aşa a rămas. Nu a venit să facă nimeni nicio lucrare în afară de cei de la Apele Române care au făcut unde s-a rupt digul, prin decembrie au venit, în rest nu s-a mai făcut nimic. Prin zona asta pe aici erau camioane, a fost şină de cale ferată când s-a construit acest baraj şi apoi după revoluţie nu s-a mai făcut nimic, s-a distrus totul uşor, uşor. Da, acest baraj ar fi salvat localităţile de inundaţii, s-ar fi simţit oamenii mai apăraţi dacă acest baraj ar fi fost terminat, cu siguranţă. Dacă ar fi ţinut apele, ar fi fost şi oamenii salvaţi, nu ar fi fost inundaţie aşa de mare", ne spune Vlad Buruiană, inspector la Primăria Suhurlui.
Ar fi însă de data asta mai mult decât speranţe legate nu doar de refacearea barajului. Întreaga zonă va fi protejată prin patru mari proiecte de investiţii, unul fiind barajul, care au o valoare totală de 920 de milioane de lei. Deocamdată, sunt bani alocaţi, dar totul este în faza de evaluare a licitaţiei pentru proiectare. "Reabilitarea acumulării Suhurlui din judeţul Galaţi este parte a proiectului Lucrări propuse aferente spaţiului hidrografic delimitat de afluenţii râului Siret, amenajare râu Suhu şi afluenţi, judeţul Galaţi, împreună cu amenajarea râurilor Suhu, Perişani, Smulţi, Valea Satului şi Valea Rea. Valoarea totală estimată este de 245.000.000 lei inclusiv TVA. Pentru reducerea riscurilor la inundaţii, Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad a propus 4 lucrări ample de investiţii pe o lungime totală de 221 km pe cursurile de apă din judeţul Galaţi. Lucrările sunt finanţate de la bugetul de stat, fiind în procedură de licitaţie deschisă în vederea achiziţiei de servicii de proiectare şi studii de fezabilitate", a precizat Andreea Poenaru, Administraţia Bazinală Apă-Prut Bârlad.
În Suhurlui, 130 de case au fost inundate. Nimeni nu a primit bani de despăgubire pe case, ci doar ajutorul de 10.000 lei de urgenţă şi voucherul de 15.000 lei pentru electrocasnice. Unii au primit loc de la primărie să facă casă pe deal, dar bani nu prea sunt. 28 de localităţi gălăţene au fost măturate de ape, au murit şapte oameni, 7.000 de imobile au fost distruse. Din păcate, şi în alte localităţi afectate de inundaţii e la fel. Oamenii plâng barajul neterminat şi se plâng că nici banii de la stat nu i-au primit. Unii, sunt mai norocoşi. Cu bani munciţi în afară şi cu ce au mai primit de la diverse fundaţii sau de pe la rude ridică o casă. Pe cea veche, peste care au trecut două inundaţii şi în septembrie a treia, încă urmele apei se văd.
Nicoleta Rouă locuieşte cu mama, fratele şi sora la Pechea exact unde apa a lovit rău. "De despăgubiri nu mai ştim nimic, am întrebat la Primărie, dar au zis că nu se mai dau", spune resemnată femeia. Pentru bătrâni e cel mai greu. Unii nici nu mai ştiu sau nu mai înţeleg ce şi dacă mai au ceva de luat sau aşteptat de la stat. "Am primit suta de milioane şi apoi banii aceia de am luat ce am putut şi apoi am dus chitanţe, da, de 150 milioane (n.r. - lei vechi). «Nu a venit să vă facă evaluarea?» Nu, că s-a mai dus cineva de pe aici şi a spus că trebuie certificatul de căsătorie, eu nu m-am dus, şi buletinul şi a spus de la Primărie că de unde atâţia bani. Acum dorm la băieţi, unde şi-au făcut ei, unul o cameră şi altul o cameră. Din casa mea nu am putut reface nimic", a spus Mărioara Bostan, Slobozia Conachi.
Aproape 6.000 de familii au primit ajutoarele de urgenţă de la Guvern, 10.000 lei plus voucherele de 15.000 lei, în judeţul Galaţi. În schimb, nu se ştie nimic despre când şi cum vor veni bani pentru despăgubirea caselor afectate de ape. "Toate fişele de evaluare au fost centralizate la Instituţia Prefectului şi au fost trimise la Guvern şi la Ministerul Muncii cu propunerea de a fi emis un act normativ în speţă, un proiect de HG pentru a se acorda aceste despăgubiri. Noi am trimis actele mai departe, rămâne ca guvernul să decidă", a explicat Teodora Diaconiţă, purtător de cuvânt Prefectura Galaţi.
În ceea ce priveşte drumurile judeţene şi podeţele, pagubele au fost de 62 de milioane de lei. Se lucrează peste tot, în unele situaţii, cum ar fi DJ 251 - Costache Negri, drumul surpat a fost reparat, dar în alte locuri, lucrările sunt între 50-90 la sută finalizate. În zonele afectate de ape, oamenii şi-au reluat vieţile cum au putut, peste unii trecând apa şi de 2-3 ori, dar traumele încă nu s-au dus. Se ştiu tot expuşi intemperiilor ca şi înainte.
