Oferta educaţională din România trebuie să fie corelată cu nevoile mediului de afaceri, iar universităţile să colaboreze mai mult cu industria, pentru că studenţii nu sunt pregătiţi corespunzător şi firmele sunt nevoite să-i instruiască aproximativ un an după angajare.
„În ceea ce priveşte educaţia pe ţară, trebuie să avem o corelare a ofertei educaţionale cu nevoile mediului de afaceri. Este foarte important pentru că, în medie, angajatorii din România petrec un an sau mai mult reinstruind un student proaspăt angajat pentru a-l face pregătit cu adevărat pentru cerinţele locului de muncă, ceea ce este foarte ineficient pentru că se ajunge la sute de mii de ani aproape irosiţi întrucât studenţii, în medie, nu sunt pregătiţi să înceapă din prima zi să performeze la locul de muncă", a declarat vineri Radu Tătucu, membru al echipei de cercetare al Global Romanian Society of Young Professionals (GRASP), la un seminar pe tema capitalului uman găzduit de BNR. El a arătat că o problemă majoră În România o reprezintă colaborarea foarte scăzută între universităţi şi industrie. "Foarte mult potenţial este irosit sau ar putea fi folosit mult mai bine printr-o colaborare mai strânsă între universităţi şi mediul de afaceri", a spus Tătucu. În acest sens, ar trebui dezvoltate centre de instruire vocaţionale specializate. Totodată, este nevoie de instruirea continuă a profesorilor, reprezentantul GRASP considerând că, deşi cursurile pentru profesori pot exista pe hârtie, în realitate nu sunt implementate în practică.
"De asemenea, recomandăm implementarea unei abordări de educaţie pe tot parcursul vieţii. Lumea în care trăim astăzi este atât de mobilă, se schimbă continuu şi, dacă nu există această abordare de învăţare pe tot parcursul vieţii, vom rămâne în urmă, alte ţări o fac deja de mult timp", a afirmat Tătucu.
El a mai arătat că universităţile ar trebui să realizeze evaluarea performanţelor absolvenţilor prin prin prisma competenţelor dobândite de studenţi şi a angajabilităţii, precizând că universităţile de prestigiu din lume aplică aceste evaluări pentru o mai bună performanţă atât a universităţii, pentru a pregăti mai bine studenţii, cât şi ca indicator pentru mediul de afaceri. "La foarte multe universităţi de prestigiu din străinătate această evaluare este extrem de importantă, se ia în considerare care este rata de angajare a studenţilor la trei luni de la absolvire, la un an, care este salariul mediu obţinut de un absolvent la trei luni, la un an, la trei ani după absolvire şi aşa poţi să vezi că studentul de la universitatea X are în medie o rată de angajare mai bună, un salariu mai mare, pentru că sunt corelate cu nivelul de educaţie primit de la universitatea respectivă. Asta forţa universităţile să dezvolte abilităţile studenţilor la nevoile pieţei, să existe interacţiuni mai strânse cu mediul de afaceri pentru a vedea care sunt nevoile", a explicat Tătucu.
În România cheltuielile publice destinate educaţiei sunt semnificativ sub media statelor Uniunii Europene şi trebuie realizate investiţii în capitalul uman pentru a fi o ţară dezvoltată şi competitivă peste 20-30 de ani. Absenţa acestor investiţii sau amânarea lor va determina intrarea României într-un cerc vicios din care cu greu se va mai putea ieşi.
