Învăţământul românesc este la pământ, fiind aproape de dezastru pe toate liniile. Practic, sistemul educaţional din ţara noastră este total dezarticulat în momentul de faţă: numărul grădiniţelor a scăzut de nouă ori în ultimii ani iar numărul elevilor din clasele I –XII s-a redus cu peste 1,5 milioane din 1990 şi până în 2010. În plus, tot mai multe cadre didactice de la gimnaziu şi liceu părăsesc sistemul. Econtext a radiografiat fiecare latură a sistemului educaţional din România, iar concluziile sunt total pesimiste. Şi, după cum spuneam, de la grădiniţe şi până la liceu se înregistrează un „exod” al elevilor şi al dascălilor.
În schimb, la nivelul învăţământului universitar ne confruntăm cu o situaţie total paradoxală: numărul studenţilor a crescut exponenţial în ultima perioadă. Chiar dacă sunt mai puţini elevi, chiar dacă grădiniţele se împuţinează de la an la an, avem tot mai mulţi studenţi. Ceea ce spune mult despre rigoarea de la examenele din liceu şi din facultăţi. Econtext a analizat modul în care a evoluat numărul cadrelor didactice de la acest nivel al sistemului educaţional iar concluzia este uimitoare: numărul profesorilor universitari (preparator, conferenţiar, profesor etc.) s-a dublat în ultimii 20 de ani. Astfel, în 1990, universităţile româneşti numărau 13.927 de cadre didactice. Peste 20 de ani, în 2010, numărul acestora urcase la 29.746 de persoane. Mai mult decât dublu! Explicaţia? Gurile rele ar spune doar atât: diplome pe bandă rulantă şi facultăţile particulare. Mai mult, această dezvoltare explozivă a învăţământului, acest avans multilateral dezvoltat, a condus la apariţia unor noi oraşe universitare pe harta României.
