Din 1989 şi până în 2012, prezenţa la vot la alegerile parlamentare s-a aflat într-o continuă scădere. Cea mai scăzută prezenţă la vot din istoria electorală de după 1989 din România s-a înregistrat la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008, când la urne s-au prezentat doar 39,20% (7.238.871) dintre cetăţenii înscrişi în listele electorale. La Camera Deputaţilor au fost exprimate 6.886.794 (39,2%) de voturi, în timp ce la Senat au fost 6.888.055 (39,2%) de voturi. Numărul total de alegători înscrişi pe listele electorale a fost de 18.464.274. În premieră, la aceste alegeri s-a renunţat la votul pe liste, reprezentanţii politici ai cetăţenilor fiind aleşi printr-un sistem mixt, în care candidaturile şi votul au fost uninominale, iar acordarea mandatelor s-a făcut proporţional. Alegerile parlamentare din 2008 au fost de altfel şi primele de după 1989 care nu s-au desfăşurat concomitent cu alegerile prezidenţiale, ca urmare a modificărilor constituţionale din 2003, potrivit cărora mandatul prezidenţial a crescut de la patru la cinci ani. PDL a câştigat trei mandate în Parlament în plus faţă de Alianţa PSD+PC. Mai exact, la Senat PDL a avut 51 de mandate, în timp ce Alianţa PSD+PC a primit 49, pe când la Camera Deputaţilor democrat-liberalii au obţinut 115 de mandate, iar PSD+PC - 114 mandate.
Cea mai mare prezenţă la vot avea să se înregistreze la primele alegeri parlamentare din România de după Revoluţia din decembrie 1989. Din numărul total de 17.200.722 alegători s-au prezentat la vot, la 20 mai 1990, 14.826.616 de alegători (86,19%). S-au prezentat la urne 14.825.764 pentru alegerile de la Senat şi 14.825.017 pentru Adunarea Deputaţilor. Dintre cele 73 de partide şi formaţiuni politice înscrise, câştigătorul detaşat a fost Frontul Salvării Naţionale, cu 67,53% din mandate. Alături de FSN au mai intrat în parlament 27 de formaţiuni la Camera Deputaţilor şi şapte la Senat.
La alegerile parlamentare din 27 septembrie 1992, desfăşurate în acelaşi timp cu primul tur al alegerilor prezidenţiale, prezenţa la vot s-a aflat într-o uşoară scădere faţă de cea din 1990. Astfel, din totalul de 16.380.663 de alegători înregistraţi s-au exprimat 12.496.430 de alegători (76,29%). În urma alegerilor din 1992, doar opt formaţiuni politice au fost reprezentate în forul legislativ. Numărul locurilor în parlament a scăzut faţă de cel din 1990, ajungând la 484, de la 515. La Senat, din cele 143 de mandate, Frontul Democrat al Salvării Naţionale a obţinut 49 şi a întrunit 28,29% din totalul voturilor valabil exprimate, fiind urmat de Convenţia Democrată Română, cu 34 de mandate şi 20,16%. În Camera Deputaţilor cele mai multe mandate din cele 328 au revenit tot FDSN, 117, care a obţinut 27,71% din totalul voturilor valabil exprimate.
La alegerile parlamentare din 3 noiembrie 1996, desfăşurate în acelaşi timp cu alegerile prezidenţiale, s-a înregistrat o prezenţă la vot de 76,01% (13.088.388 de alegători). Din cele aproximativ 50 de forţe politice care au început cursa electorală, în Parlament au intrat doar şase. În Senat, CDR şi-a adjudecat 53 de mandate (30,70% din totalul voturilor valabil exprimate), urmată de PDSR, cu 41 de mandate (23,08%). La Camera Deputaţilor, din totalul mandatelor, 122 au revenit CDR (30,17% din totalul voturilor valabil exprimate), următorul clasat fiind PDSR - 91 (21,52%).
La alegerile parlamentare din 26 noiembrie 2000, dintre cei 17.699.727 de alegători înregistraţi, s-au prezentat la urne 11.559.458 (65,31%). Dacă pentru scrutinele din 1992 şi 1996 a existat pragul electoral de minim 3%, începând cu alegerile din 26 noiembrie 2000, a fost impus pragul de 5% pentru partide şi 8% pentru coaliţii. Polul Social Democrat din România a obţinut 36,61% din voturi la Camera Deputaţilor şi 37,09% la Senat. PRM a obţinut cel mai bun scor din istoria sa, clasându-se pe locul doi cu 19,48% la Cameră şi 21,01% la Senat.
La alegerile din 28 noiembrie 2004, când cele două tipuri de alegeri s-au desfăşurat în acelaşi timp, s-au prezentat la vot 58,51% de cetăţeni în primul tur şi 55,21% în turul doi, din totalul de 18.449.676 de alegători înscrişi pe liste. Alegerile s-au desfăşurat într-un cadru legal nou, marcat şi de revizuirea, în 2003, a Constituţiei. A fost ultima oară când alegerile parlamentare s-au desfăşurat simultan cu cele prezidenţiale. Numărul parlamentarilor din legislatura 2004-2008, de 332 deputaţi (314 aleşi şi 18 desemnaţi de organizaţiile minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară) şi 137 senatori, a fost redus cu 16 faţă de anul 2000, din cauza scăderii populaţiei ţării. Din cele 52 de formaţiuni politice, partide, alianţe şi organizaţii ale minorităţilor naţionale care au depus liste electorale, au intrat în parlament doar şase forţe politice, reprezentate de Uniunea Naţională PSD+PUR, Alianţa D.A. PNL-PD, PRM, UDMR, alături de organizaţii ale minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară.
Alegerile legislative din 2012 au avut loc pe 9 decembrie 2012, iar prezenţa la vot a fost de 41,76% (18.423.066 alegători), Uniunea Social-Liberală fiind alianţa care a câştigat cele mai multe locuri de deputaţi şi senatori. Alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012 s-au desfăşurat după acelaşi sistem electoral ca alegerile din 30 noiembrie 2008, ce au avut loc în premieră printr-un sistem mixt, în care candidaturile şi votul au fost uninominale, iar acordarea mandatelor s-a făcut proporţional. Până la alegerile din 30 noiembrie 2008, scrutinurile parlamentare din România s-au desfăşurat pe sistem proporţional de listă. Numărul total al parlamentarilor aleşi la alegerile din 9 decembrie 2012 a fost de 588, faţă de 471, câţi au fost în legislatura 2008-2012. USL a obţinut cele mai multe voturi, la Camera Deputaţilor înregistrând un scor de 58,63%. USL a fost urmată la mare distanţă de ARD, care a obţinut 16,50%, PP-DD - 13,99% şi UDMR - 5,13%. În ceea ce priveşte Senatul, USL a obţinut cel mai mare scor, de 60,10%, urmată de ARD - 16,70% , PP-DD - 14,65%, UDMR - 5,23%.
