Pare destul de inofensiv gestul nostru de a hrăni raţele sau păsările din parc cu pâine, ba chiar ne face plăcere să le vedem sătule, dar ceea ce nu ştim este faptul că le facem mai mult rău decât bine. Pâinea este nesănătoasă pentru ele, mai ales cea albă şi le cauzează o serie de probleme, cea mai gravă fiind o boală numită „aripa de înger”.
Pâinea albă are aport nutritiv aproape zero, este plină de calorii şi nimic mai mult. Hrănirea sistematică a păsărilor cu ea le face dependente de noi ca sursă de hrană şi ele încetează să-şi mai caute singure alta, naturală şi adaptată nevoilor nutriţionale pe care le au. Aşadar, nu facem decât să le oferim cu generozitate o dietă nesănătoasă, care le privează de nutrienţii necesari. Consencinţa cea mai gravă este însă apariţia afecţiunii „aripă de înger”, care se manifestă printr-o poziţie nefirească a aripilor. În loc să stea lipite de corp, acestea se deformează şi, în cele mai multe cazuri, pasărea nu va mai putea să zboare. Este o boală nevindecabilă provocată de aportul mare de carbohidraţi în detrimentul vitaminelor D, E şi al manganului, foarte necesare păsărilor.
Din cauza deformării aripilor, acestea nu mai pot zbura şi, în curând, vor muri.
Un alt efect periculos este acumularea de resturi de pâine în canale sau iazuri, care devin poluante prin proliferarea unor alge otrăvitoare sau mucegaiuri care atrag dăunători ce răspândesc infecţii.
Hrănirea acestor păsări cu pâine nu ar fi atât de dăunătoare dacă ele s-ar afla într-un mediu sălbatic, unde pot găsi şi alte sursă de hrană, dar de cele mai multe ori oamenii fac asta în parcurile din oraşe.
