Un român are active financiare de 13 ori mai mici decât un german, fiind în principal active ilichide, fapt care ridică probleme majore cu privire la resursele financiare care pot fi utilizate la bătrâneţe, se arată într-un raport al analiştilor economici din cadrul Băncii Comerciale Române (BCR). "Plasamentele ilichide de tipul acţiunilor necotate şi alte participaţii sunt predominante în structura activelor financiare ale românilor cu o pondere de 47% în total, faţă de un nivel de 16% în Polonia şi 5% în Germania", se arată în raportul "Implicaţiile economice ale procesului de îmbătrânire a populaţiei României", realizat de divizia BCR Cercetare.
În 2011, aproape o treime din populaţia totală a României era afectată de sărăcie materială severă. Persoanele în vârstă sunt mai vulnerabile faţă de sărăcia severă în comparaţie cu cele cu vârstă sub 65 de ani. Totodată, potrivit raportului, numai 9% dintre pensionarii români îşi permit în prezent o vacanţă de o săptămână pe an departe de casă, faţă de 76% dintre pensionarii germani.
Analiştii BCR consideră că autorităţile trebuie să dezvolte domeniile economice care pot reduce sărăcia, prin orientarea agriculturii spre piaţă, şi mai puţin să acorde ajutoare sociale. "Asigurarea resurselor financiare ale persoanelor vârstnice se face prin patru metode principale: sistemul public de pensii, sistemele private de pensii (piloanele 2 şi 3), transferul de resurse de la membrii mai tineri ai familiei către cei vârstnici şi utilizarea activelor financiare şi nefinanciare acumulate pe parcursul vieţii active. Toate aceste metode cunosc constrângeri în cazul României", se menţionează în raport.
În anul 2030, analiştii economici BCR se aşteaptă ca speranţa de viaţă la 65 de ani să crească la 17 ani pentru bărbaţi şi 20 de ani pentru femei, ceea ce înseamnă că un român va trăi mai mult după vârsta de pensionare decât în 2011. "Constat cu bucurie că vom trăi mai mult la pensie decât pensionarii din ziua de azi. În acest sens, populaţia ar trebui să economisească mai mult în perioada activă, astfel încât să aibă o pensie mai lungă şi mai bună. Dacă ne apucăm să economisim la 50 de ani, este mult prea târziu şi trebuie să ţinem cont că statul, orice stat european, va avea tot mai puţine resurse pentru a plăti pensiile", a declarat, într-o conferinţă de presă, directorul general al BCR Pensii, Lucian Anghel.
La rândul său, economistul BCR Eugen Sinca a recomandat, pe de o parte populaţiei să economisească şi să investească, iar pe de altă parte statului să implice sistemul privat în domeniul sănătăţii, aşa cum s-a întâmplat în sistemul de pensii. Astfel, presiunea asupra sistemului public în ceea ce priveşte sănătatea şi pensiile s-ar putea diminua în următoarele decenii. El a menţionat că un venit mediu la care un român ar putea economisi este de circa 1.000-1.500 de lei, sub salariul mediu pe economie.
Economistul BCR a amintit că procesul de economisire sau investire din România a fost afectat în anii ‘90 de inflaţia foarte ridicată, de lipsa de încredere a populaţiei în fondurile de investiţii în urma unor falimente răsunătoare, de lipsa de dezvoltare a Bursei de Valori şi de intrarea târzie pe piaţă a companiilor de asigurări de viaţă şi a fondurilor private de pensii.
