Angajarea răspunderii
Luni, 7 iunie, într-un Parlament înconjurat, la propriu, de sindicalişti, Guvernul şi-a angajat răspunderea pentru două proiecte legislative, privind reducerea salariilor bugetarilor cu 25% şi a pensiilor cu 15%, respectiv recalcularea pensiilor speciale potrivit contribuţiei beneficiarilor la bugetul asigurărilor sociale de stat, şi verificarea pensiilor de invaliditate. În discursul susţinut în faţa plenului reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului, primul-ministru Emil Boc a motivat necesitatea acestor măsuri de austeritate susţinând că România se află în prezent în cea mai gravă situaţie economică din ultimii 60 de ani.
"Adevărul este că ne aflăm în cea mai gravă criză economică din ultimii 60 de ani. Adevărul este că în plan intern consumăm mai mult decât producem", a spus Boc, luni, de la tribuna Legislativului.
Boc a învinovăţit, pentru situaţia economică grea, fostul Guvern Tăriceanu, format de PNL, dar şi de partenerii din prezent de la guvernare ai premierului democrat-liberal, de la UDMR.
"Adevărul este că, în anii de creştere economică, şi mă refer în special la 2007 şi 2008, în mod iresponsabil am oferit salarii şi pensii fără acoperire în productivitatea muncii. Adevărul este că, astăzi, România, în condiţiile în care consumă mai mult decât produce, trebuie să se împrumute cu miliarde de euro", a susţinut Emil Boc.
În context, Boc le-a transmis parlamentarilor Opoziţiei, care ameninţaseră deja cu depunerea unei moţiuni de cenzură, că nu insistă pentru a rămâne în funcţie. "E foarte simplu să strigi «Jos Guvernul!», dar vă asigur că nu vin banii pentru finanţarea deficitului pentru o asemenea măsură. Nu m-am agăţat niciodată de funcţia de prim-ministru şi n-o voi face niciodată, dar ştiu că am o responsabilitate în spatele acestei funcţii", spunea Emil Boc.
Depunerea moţiunii
După angajarea răspunderii Guvernului, Alianţa PSD+PC a anunţat că a depus la Parlament moţiunea de cenzură "Opriţi genocidul social!", referitoare la proiectul de lege privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, care reduce pensiile cu 15% şi salariile bugetarilor cu 25%. Moţiunea de cenzură a fost prezentată miercuri în plenul Parlamentului, urmând ca marţi să aibă loc dezbaterea şi votul, după cum au decis Birourile Permanente reunite ale Legislativului. Senatorul PSD Dan Şova a prezentat textul pe scurt, în plen, pentru a nu afecta programul preşedintelui Parlamentului European, Jerzy Buzek, care efectua o vizită la Bucureşti şi care urma să susţină un discurs în plenul Legislativului român. Premierul Emil Boc şi ceilalţi membri ai Cabinetului au lipsit de la citirea moţiunii, aceştia întrunindu-se în şedinţă de Guvern. Executivul a fost reprezentat doar de şeful Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul, Valentin Iliescu, liderii opoziţiei criticând absenţa premierului şi a miniştrilor de la citirea moţiunii. Din cei 471 de senatori şi deputaţi, 376 au fost prezenţi la citirea moţiunii de cenzură.
În textul documentului, parlamentarii PSD+PC arată că la votul asupra moţiunii senatorii şi deputaţii au de ales între a arunca România într-o criză socială şi economică şi mai profundă, prin adoptarea legilor propuse de Guvern, şi a demite Cabinetul Emil Boc, deschizându-se calea pentru găsirea altor soluţii politice, economice şi sociale.
Social-democraţii susţin că România nu trebuie să aleagă între ieşirea din criza economică şi dictatură şi argumentează că moţiunea de cenzură are ca scop blocarea "genocidului social" pe care tăierea pensiilor şi a salariilor îl va produce.
"Cei care vor vota această moţiune de cenzură votează împotriva condamnării la sărăcie şi la faliment a milioane de români. Cei care nu vor vota această moţiune trebuie să îşi asume, fiecare în parte, responsabilitatea pentru dezastrul pe care îl vor produce în România", se precizează în moţiune.
Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a estimat că moţiunea depusă de social-democraţi şi susţinută de liberali are 40% şanse să fie adoptată de Parlament.
''De ce cred că şansele nu sunt foarte mari? (...) Am avut câteva cazuri de parlamentari PD, acum văd că nu mai avem astfel de anunţuri, ceea ce mă face să cred că cele 20 şi ceva de voturi care ar fi necesare (pentru trecerea moţiunii - n.r.) sunt greu de reunit'', a explicat Crin Antonescu.
Cererea preşedintelui
În timp ce liderii PSD şi PNL îi ameninţau cu excluderea din partid pe parlamentarii celor două formaţiuni care ar fi intenţionat să nu voteze moţiunea, preşedintele Traian Băsescu a lansat o nouă temă de dezbatere pe marginea acţiunii antiguvernamentale. Şeful statului a atenţionat, joi, printr-o scrisoare adresată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, că moţiunea ar trebui dezbătută şi votată sâmbătă, 12 iunie, în loc de marţi, 15 iunie, invocând un termen de trei zile de la depunerea documentului, indicat de Constituţie.
Într-o altă interpretare a textului constituţional, preşedintele Senatului, social-democratul Mircea Geoană, i-a transmis lui Traian Băsescu că Legea fundamentală instituie pentru dezbaterea moţiunii doar o limită minimă de trei zile de la depunere, nu şi una maximă, rămânând la latitudinea Parlamentului să stabilească astfel calendarul procedural.
"Sub aspect constituţional, aş dori să vă precizez că art. 113 alin. (3) din Constituţie, republicată, prevede că moţiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când aceasta a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere. Prin urmare, textul constituţional prevede că moţiunea de cenzură nu poate fi dezbătută înainte de 3 zile de la data prezentării acesteia în faţa Parlamentului, însă poate fi dezbătută după împlinirea acestui termen la o dată stabilită de Birourile Permanente ale celor două Camere", a afirmat preşedintele Senatului.
Şi premierul Emil Boc s-a exprimat, vineri, pentru ca moţiunea să fie discutată sâmbătă, însă a arătat că Guvernul este pregătit să participe la dezbatere atunci când stabileşte Parlamentul.
Legea pensiilor speciale a fost adoptată
Vineri, Emil Boc a anunţat că cel de-al doilea proiect pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea - proiectul legii stabilirii unor măsuri în domeniul pensiilor - a fost adoptat, după ce parlamentarii nu au depus nicio moţiune de cenzură pe marginea lui, în termenul legal. Dacă va fi promulgată de preşedintele Traian Băsescu, legea va institui cadrul normativ pentru recalcularea pensiilor speciale şi verificarea pensiilor de invaliditate. Reprezentanţii PSD şi-au exprimat, însă, intenţia de contesta actul normativ la Curtea Constituţională.
Între timp, sindicatele s-au pregătit pentru un miting la Parlament, pentru marţi, 15 iunie, când se aşteaptă dezbaterea moţiunii de cenzură referitoare la proiectul legii care prevede scăderea salariilor din domeniul bugetar şi a pensiilor.
