Românii sunt în marea lor majoritate încrezători că modificările propuse de Comisia Europeană (CE), respectiv propunerea de candidaţi pentru preşedinţia CE de către partidele europene şi oferirea de informaţii suplimentare de către formaţiunile naţionale privind afilierea lor politică la partidele europene, ar putea genera o mai mare prezenţă la vot la alegerile europene din 2014, indică un Eurobarometru dat publicităţii marţi la Bruxelles. De asemenea, relevă sondajul, românii afirmă, în proporţie de 59%, că nu îşi cunosc drepturile de cetăţeni europeni.
Un număr de 95% dintre români afirmau în noiembrie 2012 că sunt familiarizaţi cu termenul de cetăţean european, în creştere cu 3% faţă de precedentul Eurobarometru pe această temă, din martie 2010. Media la nivelul UE din acest punct de vedere este de 81%, în creştere tot cu trei puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă de referinţă.
Întrebaţi cât de informaţi sunt despre drepturile lor ce decurg din calitatea de cetăţeni UE, 40% dintre respondenţii români au afirmat că sunt „total informaţi”, în scădere cu trei puncte procentuale faţă de martie 2010 şi cu patru peste media UE. Proporţia românilor care se declară neinformaţi privind drepturile lor ca cetăţeni europeni este de 59%, în creştere cu 4% faţă de acum doi ani.
Conform Eurobarometrului, 94% dintre români ştiu că sunt în acelaşi timp şi cetăţeni ai ţării lor şi cetăţeni ai UE, 63% ştiu că nu pot solicita să nu mai aibă acest statut, iar 66% sunt conştienţi că această calitate nu se atribuie în baza unei solicitări.
De asemenea, 93% dintre români ştiu că orice cetăţean al UE are dreptul de a face o plângere Comisiei Europene (CE), Parlamentului European (PE) sau Ombudsmanului european, în timp ce 96% realizează că pot trăi în orice stat UE, în funcţie de anumite condiţii. Pe de altă parte, doar 77% dintre români ştiu că au dreptul, dacă se află în afara Uniunii, să solicite ajutorul ambasadei altei ţări membre din statul respectiv dacă România nu dispune de o reprezentanţă diplomatică în statul în cauză.
Ceva mai redusă este şi proporţia românilor (79%) care ştiu că au dreptul de a participa la o iniţiativă cetăţenească europeană care, dacă adună un milion de semnături, poate fi un mijloc de a cere CE să propună noi măsuri legislative într-un anumit domeniu.
Întrebaţi dacă sunt de acord cu afirmaţia că libera circulaţie a oamenilor în cadrul UE aduce beneficii generale economiei ţării lor, 88% dintre români au răspuns afirmativ, faţă de 67% în medie la nivelul UE, iar 10% au răspuns negativ. Românii împărtăşesc această opinie indiferent de vârstă şi de educaţie, spre deosebire de UE-27, unde proporţia opiniei pozitive faţă de libera circulaţie descreşte odată cu vârsta, fiind cea mai redusă în segmentul populaţiei de peste 55 de ani (63%). De asemenea, procentul celor care percep pozitiv libera circulaţie creşte în medie în UE 27 odată cu gradul de şcolarizare, fiind cel mai ridicat în rândul celor care încă studiază.
Românii cunosc în proporţie mare şi drepturile electorale la nivelul UE. Astfel, 82% dintre români ştiu că un cetăţean al unui stat UE care locuieşte în România are dreptul de a vota sau candida la alegerile europene şi 77% spun că au cunoştinţă şi de dreptul acestora de a vota sau candida şi la alegerile locale.
Pe de altă parte, 77% dintre români cred, în mod eronat, că un cetăţean al unui stat UE cu domiciliul în România are dreptul de a vota sau candida pentru parlamentul naţional.
Cetăţenii români consideră în proporţie de 68% că cetăţenii unul alt stat UE nu ar trebui să capete dreptul de a vota la alegerile naţionale din statul de reşedinţă, dar, pe de altă parte, sunt de părere, în proporţie de 71%, că ei ar trebui să poată vota în ţara în care locuiesc în cazul unor alegeri regionale.
În cazul alegerilor europene, doar 29% dintre respondenţi susţin că ar dori să voteze pentru candidaţii din statul de reşedinţă, faţă de 48% media UE 27, în timp ce 66% preferă să se pronunţe asupra candidaţilor din ţara de origine, faţă de 42% media UE.
Patru din cinci români cred că prezenţa la vot la alegerile europene ar creşte dacă s-ar oferi mai multe informaţii privind acestea, la fel ca în cazul oferirii de informaţii suplimentare privind impactul UE asupra vieţii de zi cu zi (82%) sau despre obiectivele şi programele partidelor din PE (81%).
Dacă partidele politice naţionale şi-ar indica în toate materialele electorale afilierea lor la formaţiunile europene, prezenţa la vot la alegerile europene ar creşte, consideră 70% dintre români, şi la fel s-ar întâmpla dacă acest scrutin s-ar desfăşura într-o singură zi (58%). Dacă partidele politice europene ar propune candidaţi la preşedinţia CE, 67% dintre români cred că prezenţa la vot ar fi mai mari, în condiţiile în care media UE 27 este de 62%.
Românii cred în proporţie de 49% că participarea la alegerile europene ar creşte dacă listele naţionale ar include cetăţeni ai altor state UE, în timp ce 44% au o opinie contrară. În acelaşi timp, jumătate dintre respondenţi afirmă că o astfel de strategie privind întocmirea listelor ar mări participarea la vot şi la alegerile locale.
