Aşa cum Institutul pentru Politici Publice (IPP) atrăgea atenţia încă din luna martie, ascensiunea extremiştilor la nivel european obligă principalele două grupuri parlamentare – popularii şi socialiştii – să lase deoparte divergenţele şi să îşi unească forţele la nivelul Parlamentului European.
După scrutinul din 25 mai, rezultatele preliminare indică faptul că PPE a câştigat 28,23% din voturile exprimate la nivel european, social-democraţii (S&D) rămân pe locul al doilea, cu 25%, în timp ce formaţiunile eurosceptice şi cele extremiste au împreună aproape 20% din mandatele din Parlamentul European. Principalele două grupuri parlamentare – PPE şi S&D – sunt aşadar obligate să lase deoparte divergenţele de doctrină şi să colaboreze mult mai strâns, pentru a contracara ascensiunea partidelor eurosceptice şi extremiste.
Deşi rămâne grupul parlamentar cu cei mai mulţi eurodeputaţi, PPE înregistrează o pierdere de 8% faţă de alegerile din 2009, când au câştigat 36% din mandate. În schimb, social-democraţii rămân la acelaşi nivel ca şi în urmă cu 5 ani, cu 25% din total mandate (potrivit rezultatelor parţiale publicate pe site-ul PE). În acest context, PSD-ul din România aduce a patra contribuţie ca număr de mandate, la grupul socialiştilor europeni (cu un total estimat de 16 mandate câştigate) în timp ce partidele româneşti de dreapta au dat popularilor un număr total de 15 mandate.
Aşa cum indică datele provizorii, ALDE va avea o proporţie de 9,5% din locurile în PE, Verzii şi conservatorii (ECR) au pierdut în jur de 1% comparativ cu alegerile din 2009, în timp ce stânga unită (GUE/NGL) a rămas aproximativ la acelaşi nivel ca în urmă cu 5 ani.
Deşi partidele de dreapta sunt în scădere la nivel european, acest electorat nu a fost câştigat de partidele de stânga, ci de formaţiunile eurosceptice şi de cele extremiste.
La scrutinul din 25 mai s-au adeverit, din păcate, temerile privind ascensiunea partidelor extremiste în ţările europene. În jur de 14% din locurile din PE vor fi ocupate de reprezentanţii unor formaţiuni politice care, în prezent, nu sunt afiliate familiilor europene. În principal, aceste partide sunt eurosceptice şi/sau extremiste. Partidele afiliate grupului eurosceptic EFD (Europa Libertăţii şi Democraţiei) au în total aproximativ 5% din mandate. Un calcul simplu arată că partidele eurosceptice şi cele extremiste câştigă aproape 20% din mandatele de eurodeputaţi. Prin urmare, 1 din 5 eurodeputaţi va fi eurosceptic.
În Franţa, de exemplu, partidul de extremă dreaptă Frontul Naţional s-a situat pe primul loc la alegerile de duminică, cu un scor de 25%, deşi în 2009 acelaşi partid a avut doar 6,3%. O situaţie similară s-a înregistrat şi în Marea Britanie, unde UKIP a ajuns principalul partid cu un scor peste aşteptări la europarlamentare, de 29%. În Grecia, Syryza (coaliţia care reuneşte formaţiuni radicale de stânga) a ajuns principalul partid din ţară, cu un rezultat de 26,5%, în timp ce pe locul trei s-au clasat extremiştii de la Zorii Aurii, cu 9,4%. Euroscepticii de la Alternativa pentru Germania vor ajunge şi ei în legislativul european, înregistrând 7% la scrutinul de duminică.
O altă premieră înregistrată la scrutinul de duminică este cea legată de prezenţa la vot. Pentru prima dată în istoria alegerilor pentru Parlamentul European, tendinţa este de creştere uşoară a interesului cetăţenilor europeni pentru acest tip de scrutin. La alegerile din 22-25 mai, media europeană a fost de 43,09%, în creştere uşoară faţă de anul 2009. Anterior acestor alegeri, rata prezenţei a fost în declin constant, de la un scrutin la altul.
