Tabelul periodic al elementelor este un tabel cu elementele chimice, numit şi ''Tabelul lui Mendeleev'', după numele chimistului rus Dmitri Mendeleev şi publicat în 1869.
La acea vreme, erau cunoscute doar 63 de elemente, deoarece grupa gazelor rare şi cea a elementelor radioactive nu erau încă descoperite, nici noţiunea de număr atomic, potrivit www.estiinta.ro. Astfel, clasificarea elementelor chimice s-a făcut la acel moment după principalele proprietăţi aperiodice ale elementelor: numărul atomic Z şi masa atomică.
Pe lângă proprietăţile aperiodice ale elementelor, mai există proprietăţile periodice ale elementelor — chimice şi fizice (spectrele electronice ale atomilor, potenţialele de ionizare ale atomilor) şi diferitele proprietăţi structurale — razele atomice.
Scopul principal al tabelului este compararea şi clasificarea comportamentelor elementelor chimice, dar are roluri şi în alte discipline — ingineria chimică, biologia sau fizica.
Mendeleev nu a fost primul care a studiat aceste proprietăţi ale elementelor chimice. În 1789, Antoine Lavoisier a publicat o lista cu 33 de elemente chimice, pe care le-a grupat în gaze, metale, nemetale şi pământuri. În 1829, Johann Wolfgang Dobereiner a observat că unele elemente ar putea fi grupate în triade bazate pe proprietăţile chimice. Litiul, sodiul şi potasiul au fost grupate într-o triadă ca metale uşoare, reactive. Dobereiner a observat că aranjate după greutatea atomică, al doilea element din fiecare triadă este media dintre primul şi al treilea element, potrivit site-ului www.cineainventat.ro.
În 1857, Jean-Baptiste Dumas a publicat o lucrare ce descria relaţiile dintre diferite grupe de metale. În 1864, Julius Lothar Meyer a publicat un tabel cu 44 de elemente aranjate după valenţe.
Recunoaşterea tabelului lui Mendeleev a venit datorită faptului că acesta a lăsat locuri libere pentru elementele ce nu fuseseră încă descoperite, dar şi pentru că a ignorat ordinea sugerată de greutatea atomică şi a trecut la elementele adiacente, precum teluriul şi iodul, pentru a le putea clasifica mai bine în familii chimice, arată cineainventat.ro.
O serie chimică este un grup de elemente chimice, cu caracteristici comune fizice şi chimice. Seriile chimice se împart în metale, metaloizi şi nemetale: Metale — metale alcaline, metale alcalino-pământoase, lantanide, actinide, metale de tranziţie, alte metale, Metaloizi, Nemetale — alte nemetale, halogeni, gaze nobile.
Conform manualelor de chimie, grupa este coloana verticală din tabelul lui Mendeleev. Perioada este un rând orizontal din tabelul lui Mendeleev. Tabelul este o reprezentare vizuală a legii periodicităţii, potrivit căreia unele proprietăţi ale elementelor chimice se repetă periodic atunci când acestea sunt aranjate după număr atomic. Pentru a evidenţia trăsăturile comune, e suficient să ne orientăm după grupe şi perioade.
Mendeleev a stabilit că elementele, dacă sunt aranjate după masa atomică, prezintă o aparentă periodicitate a proprietăţilor; elementele similare din punct de vedere al proprietăţilor chimice au greutăţi atomice asemănătoare ca valoare; dispunerea elementelor după masele lor atomice corespunde valenţelor şi proprietăţilor chimice; mărimea greutăţii atomice determină caracterul elementului.
În Tabelul lui Mendeleev se regăsesc următoarele elemente, în ordine alfabetică: Ac — actiniu, Ag — argint, Am — americiu, Al — aluminiu, Ar — argon, As — arsen, At — astatin, Au — aur, B — bor, Ba — bariu, Be — beriliu, Bh — bohriu, Bi — bismut, Bk — berkeliu, Br — brom, C — carbon, Ca — calciu, Cd — cadmiu, Ce — ceriu, Cf — californiu, Cl — clor, Cm — curiu, Cr — crom, Cs — cesiu, Cu — cupru, Db — dubniu, Ds — darmstadtiu, Dy — disprosiu, Er — erbiu, Es — einsteiniu, Eu — europiu, F — fluor, Fe — fier, Fm — fermiu, Fr — franciu, Ga — galium, Gd — gadoliniu, Ge — germaniu, H — hidrogen, He — heliu, Hf — hafniu, Hg — mercur, Ho — holmiu, Co — cobalt, Hs — hassiu, I — iod, In — indiu, Ir — iridiu, K — potasiu, Kr — kripton, La — lantan, Li — litiu, Lr — lawrenciu, Lu — luteţiu, Md — mendeleeviu, Mg — magneziu, Mn — mangan, Mo — molibden, Mt — meitneriu, N — azot (nitrogen), Na — natriu, Nb — niobiu, Nd — neodim, Ne — neon, Ni — nichel, No — nobeliu, Np — neptuniu, O — oxigen, Os — osmiu, P — fosfor, Pa — protactiniu, Pb — plumb, Pd — paladiu, Pm — promeţiu, Po — poloniu, Pr — praseodim, Pt — platină, Pu — plutoniu, Ra — radiu, Rb — rubidiu, Re — reniu, Rf — rutherfordiu, Rg — roentgeniu, Rh — rodiu, Rn — radon, Ru — ruteniu, S — sulf, Sb — stibiu, Sc — scandiu, Se — seleniu, Sg — seaborgiu, Si — siliciu, Sm — samariu, Sn — staniu, Ta — tantal, Tb — terbiu, Tc — techneţiu, Te — telur, Th — toriu, Ti — titan, Tl — taliu, Tm — tuliu, Cn — copernicium, U — uraniu, Uuuh — ununhexium, nume temporar al elementului cu numărul atomic 116, descoperit în 2000, Uuo ununoctiu — nume temporar (din 1979) al elementului cu numărul atomic 118, Uup ununpentiu — nume temporar al elementului chimic cu numărul atomic 115, Uuq ununquadium — nume temporar dat elementului chimic cu numărul atomic 114, Uut ununtriu — nume temporar al elementului chimic cu numărul atomic 113, V — vanadiu, W — wolfram, Xe — xenon, Y — ytriu, Yb — yterbiu, Zn — zinc, Zr — Zirconiu, conform abrevierile.ro.
În 2012, Tabelul lui Mendeleev număra 118 elemente chimice, dintre care 90 în stare naturală (două lichide, 11 gaze şi 77 solide), iar alte 28 artificiale.
