Preşedintele francez Nicolas Sarkozy a declarat miercuri că guvernul său va introduce măsuri noi pentru a reduce deficitul bugetar, într-un efort de a evita reducerea ratingului ţării. Liderul de la Elysee şi-a scurtat vacanţa de vară şi a convocat o reuniune de urgenţă cu miniştrii cheie, pentru a discuta despre accentuarea crizei în Zona euro, relatează Euobserver. El le-a spus că au la dispoziţie o săptămână pentru a pune la punct noi măsuri de austeritate, ce ar putea include reduceri de cheltuieli şi eliminarea scutirilor de taxe.
Angajamentul Parisului de a reduce deficitul bugetar de la 7,1% în 2011 la 3% în 2013 va fi respectat, indiferent cum evoluează situaţia economică a ţării, a dat asigurări Sarkozy. Deşi agenţii de evaluare financiară au declarat că ratingul Franţei pare stabil, la nivelul AAA, estimările anterioare de creştere economică - 2% anul acesta şi puţin mai mare în 2012 - ar putea fi revizuite, după stagnarea înregistrată în al doilea trimestru al anului. Producţia industrială a scăzut cu 1,6% în luna iunie. Dacă estimările privind creşterea economică nu se vor adeveri, iar obiectivul de reducere a deficitului rămâne în picioare, diferenţa trebuie să provină de undeva - noi măsuri de austeritate sau creşteri ale taxelor.
Aparent, printre ideile luate în considerare se numără eliminarea scutirilor de taxe, ceea ce va aduce la buget sume de ordinul a miliarde de euro.
Cifre mai clare privind rata de creştere economică pentru al doilea trimestru urmau să fie date publicităţii vineri, ceea ce ar putea amplifica presiunile asupra Guvernului.
Programul pentru anunţarea noilor măsuri va fi strict. După prezentarea propunerilor de către miniştri, Sarkozy şi premierul Francois Fillon urmează să decidă în 24 august ce trebuie redus în bugetul pentru 2012. Apoi, Parlamentul va analiza propunerile în toamnă.
Reuniunea de criză a intervenit în condiţiile în care acţiunile băncilor franceze s-au depreciat semnificativ miercuri. Acţiunile Societele General au scăzut cu 21% la un moment dat, cele ale Credit Agricole cu 13%, iar cele ale BNP Paribas cu 10%. Acest fenomen a intervenit pe fondul temerilor din ce în ce mai mari privind expunerea instituţiilor financiare franceze la datoria iraliană, estimată la circa 410 miliarde de euro.
