Emisiile de dioxid de carbon la nivel global s-au menţinut constante în ultimii trei ani, chiar dacă economiile au înregistrat o creştere, au anunţat oamenii de ştiinţă, în urma unui studiu, informează DPA. O posibilă trecere către un sistem economic global mai curat în ceea ce priveşte emisiile de dioxid de carbon este posibilă, în mare parte datorită descreşterii emisiilor de gaze cu efect de seră din partea celor mai mari poluatori, Statele Unite şi China, se arată în constatările publicate în jurnalul ''Earth System Science Data''.
Totuşi, experţii au atras atenţia că este prea devreme să se poată vorbi despre un punct de cotitură în ceea ce priveşte emisiile ce contribuie la schimbările climatice. ''Este o veste îmbucurătoare că emisiile globale de dioxid de carbon au rămas constante în ultimii trei ani, dar este mult prea devreme să spunem că am atins un vârf'', arată Glen Peters, cercetător la Centre for International Climate and Environmental Research din Oslo, coautor al studiului. Potrivit oamenilor de ştiinţă, în condiţiile în care emisiile au crescut cu 0,7% în 2014 şi a fost proiectată o creştere de 0,2% pentru 2016, tendinţa în ceea ce priveşte emisiile demonstrează o schimbare faţă de creşterile considerabile de la începutul acestui deceniu. În ultimii trei ani, creşterea emisiilor s-a păstrat sub 1%, în ciuda faptului că produsul intern brut (PIB) s-a mărit cu 3%, mai arată sursa citată.
Mare parte din declinul înregistrat în privinţa emisiilor anuale de carbon, care a rămas la circa 36,4 miliarde de tone în ultimii trei ani, se datorează promovării de către China a scăderii emisiilor, acestea coborând cu 0,7% în 2015. De asemenea, reducerea consumului de cărbuni de către Statele Unite a avut un impact important, mai susţin cercetătorii. Însă, oamenii de ştiinţă au atenţionat că încă nu este clar ce stă la baza reducerii emisiilor din China şi că în trecut au existat date incoerente din această ţară care este responsabilă de 30% din emisiile de carbon la nivel mondial. ''E dificil de spus dacă scăderea din partea Chinei se datorează unei restructurări de succes şi eficientă în ceea ce priveşte economia sau dacă e un semn de instabilitate economică'', a declarat Peters. ''Totuşi, reducerile neaşteptate în ceea ce priveşte emisiile Chinei ne oferă speranţa că cel mai mare poluator al lumii poate oferi reduceri ale emisiilor şi mai ambiţioase'', a completat specialistul.
În Statele Unite, emisiile au înregistrat o scădere din 2007, în mare parte datorită declinului consumului de cărbune, susţin cercetătorii. Totuşi, preşedintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, a promis să revigoreze industria minieră în încercarea de a crea locuri de muncă în regiunile puternic afectate de schimbările din sectorul energetic. Autorii studiului susţin, însă, că revenirea la cărbune s-ar putea dovedi dificilă în condiţiile în care energia eoliană, cea solară şi cea pe baza gazelor naturale continuă să înlocuiască cărbunele în producţia de electricitate din Statele Unite, iar ''planurile lui Trump de a revigora industria minieră ar putea să nu poată contracara forţele de pe piaţa existentă, care au dus la declinul exploatării cărbunelui'', a mai spus Peters.
Studiul a fost prezentat în timpul discuţiilor susţinute în cadrul celei de-a 22-a conferinţe a ONU asupra schimbărilor climatice (COP22), desfăşurată în Maroc. La eveniment, delegaţi din toată lumea lucrează la implementarea acordului adoptat la Paris în decembrie 2015 de 195 de ţări, act ce prevede limitarea creşterii temperaturii mondiale la cel mult 2 grade Celsius faţă de nivelul din era preindustrială.
Trump a mai promis şi ''anularea'' implicării Statelor Unite în acordul de la Paris, menţionează DPA. În cadrul discuţiilor din Marrakech, secretarul american de stat pentru energie, Ernest Moniz, a făcut o referire la rezultatul recentelor alegeri prezidenţiale din SUA spunând că o schimbare în ceea ce priveşte producţia energiei electrice în vederea combaterii schimbărilor climatice trebuie să se realizeze ţinând cont şi de impactul economic. ''Subliniez cu fermitate nevoia de a ne concentra mult mai intens decât până acum pe strategiile legate de locurile de muncă'', a susţinut Moniz care a adăugat că ''trebuie luăm în considerare impactul distributiv în societatea noastră şi să ne adresăm celor care decid în privinţa strategiei noastre climatice, altfel ne vom confrunta cu turbulenţe semnificative''.
