16 NOIEMBRIE 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
Exigenţele exagerate ale supermarketurilor contribuie la criza alimentară mondială
Exigenţele exagerate ale supermarketurilor contribuie la criza alimentară mondială

Exigenţele supermarketurilor din ţările dezvoltate pentru produse proaspete cu aspect impecabil şi faptul că acestea se folosesc de date privind consumul arbitrare provoacă pierderi de alimente masive care ar putea fi folosite pentru a hrăni restul planetei, avertizează experţi ai ONU.
Aproape 1,3 miliarde de tone de alimente sunt aruncate anual în ţările dezvoltate, mai mult decât cantitatea necesară pentru a hrăni cele un miliard de persoane care suferă din cauza foametei în lume, a precizat joi, la Geneva, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).
În plus, energia consumată pentru a cultiva produsele care ajung în pubele reprezintă a treia sursă de gaze cu efect de seră din lume, după emisiile din SUA şi China, a subliniat FAO, citând un raport privind Obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU.
Cu prilejul unui colocviu desfăşurat joi la Palatul Naţiunilor, sediul ONU de la Geneva, experţi ai ONU şi din rândul societăţii civile au declarat că pentru a combate această problemă este necesar să se reformeze modul în care sunt vândute produsele alimentare.
În multe supermarketuri din Occident, numai produsele "bio" sau "organice" au un aspect imperfect, precum castraveţii încovoiaţi sau portocalele cu pete.
Sarah Oppenheimer, din cadrul grupului cu sediul în Marea Britanie Feedback Global, a acuzat lanţurile de supermarketuri că aruncă produse care pot fi consumate, din cauza unor "imperfecţiuni superficiale".
Ea a făcut referire la practica răspândită de a tăia extremităţile păstăilor de fasole verde pentru ca acestea să se alinieze perfect în ambalaj, ceea ce duce la pierderea a circa 20% din valoarea nutritivă a produsului.
Sarah Oppenheimer a mai solicitat şi o standardizare a sistemului de marcaj, afirmând că menţiunile ''dată limită de vânzare'', ''dată limită de consum'' sau ''dată limită de utilizare optimă'' ar produce confuzie şi nu ar avea nicio legătură cu data de expirare reală a produsului.
FAO şi Comisia economică pentru Europa a ONU, care au organizat împreună acest colocviu, au precizat într-un comunicat că proasta înţelegere a datelor limită de pe produse este ''una dintre cauzele pentru risipa hranei''.


Articole înrudite