Cezar Stănescu, tatăl miresei de 8 ani, şi Moise Stănescu, tatăl mirelui de 7 ani din comuna Iveşti, au fost invitaţi alături de restul familiilor la o acţiune organizată de autorităţile gălăţene pe tema căsătoriilor între copiii rromi. Acţiunea a fost organizată de autorităţi după scandalul creat de mediatizarea unei nunţi între miri de 7 şi 8 ani, despre care toţi rromii au spus că era de fapt logodnă, potrivit tradiţiilor lor. Pe lângă părinţii celor doi miri de 7 şi 8 ani, au participat la discuţie lideri ai etniei şi reprezentanţi ai poliţiei, jandarmilor, Protecţiei Copilului şi Inspectoratului Şcolar. Nu s-a ajuns la nicio concluzie clară, fiecare dintre autorităţi lămurind încă o dată etnia asupra faptului că nu au voie să îşi căsătorească copiii la vârste mult prea fragede. Întâlnirea a fost mediată de Viorica Gotu, şefa biroului judeţean pentru rromi din Prefectura Galaţi, şi totul era să se rezume la discuţii de acum arhicunoscute despre ciocnirea dintre tradiţia rromilor privind căsătoria şi legile care interzic căsătoriile între copii. La un moment dat, însă, s-a ajuns la ceartă, când în discuţie a intervenit Gheorghe Stănescu, fost bulibaşă, ruda celui care a divulgat „nunta” puştilor şi din casa caruia s-a filmat „evenimentul”. Fostul bulibaşă s-a plâns că tradiţiile nu se mai respectă şi că tinerii vor să facă ce îi taie capul şi îşi fac tot felul de grupuri şi grupări, în loc să existe doar cea condusă de bulibaşă. Rudele copiilor, dar şi alţi lideri ai rromilor nu au fost de acord cu cele spuse şi a ieşit un fel de ţigăneală, pe post de final la masa rotundă. Pe de altă parte, rromii au ţinut-o una şi bună, că nu a fost nuntă, ci petrecere de logodnă. Chiar dacă spun că nu e aşa, rromii vor continua să-si căsătorească încă de mici copiii, pentru că aşa e tradiţia, şi vor face actele la Primărie când vârsta le va permite. Evident că toată lumea contestă asta, iar prima dovadă apare în maternităţile în care nasc copile de 10 - 11 ani. La finalul întâlnirii, părinţii celor doi copii au invitat presa să le vadă familiile la ei acasă şi au explicat din nou celor care nu fac parte din etnie care sunt obiceiurile lor legate de căsătorie, totul rezumându-se la o înţelegere între familii, pe criterii care ar avea menirea să asigure stabilitatea financiară a copiilor.
