Subiectul legat de modul de derulare a proiectului ISPA, în valoare de circa 23 de milioane de euro, şi care presupunea închiderea vechii gropi de gunoi şi înfiinţarea unei celule noi de depozitare a deşeurilor menajere, amenajarea unei fabrici de compostare şi sortare a deşeurilor, precum şi amplasarea în oraş a pubelelor de plastic de tip iglu pentru colectarea selectivă a gunoaielor menajere, a fost pus pe tapet ieri, în cadrul şedinţei de dialog social organizată la Prefectura Galaţi, unde au participat reprezentanţii Gărzii de Mediu Galaţi, ai Agenţiei Regionale de Protecţie a Mediului precum şi şeful unităţii de implementare a proiectului, Mircea Ostahe, din partea Primăriei. Teoretic, subiectul nu ar fi trebuit să nască discuţii aprinse sau să fie prilejul unor dezvăluiri bombă - şi totodată inexplicabile dacă ţinem cont de faptul că a trecut mai bine de un an de când a fost lansat proiectul, situaţia fiind prezentată atunci drept una roz, mai ales de către fostul viceprimar Mircea Răzvan Cristea, care afirma că numai judeţul nostru se poate mândri cu o investiţie de o asemenea valoare şi complexitate. Dezvăluirea bombă a fost faptul că noua groapă de gunoi de la Tirighina, construită de către o firmă greacă şi aflată în administrarea Ecosal, nu deţine autorizaţie de mediu, deci funcţionează ilegal. Acest lucru a fost afirmat de către reprezentantul Gărzii de Mediu Galaţi, Liliana Cornea, care a precizat că în urma verificărilor efectuate la groapa de gunoi au fost aplicate două sancţiuni pentru constatarea unor deficienţe, şi anume o amendă de 25.000 de lei către Unitatea de implementare a proiectului, care este Primăria Galaţi, şi una în valoare de 50.000 de lei către Ecosal. Directorul executiv al Agenţiei Regionale de Mediu Galaţi, Carmen Sandu, a afirmat că cei de la Ecosal au solicitat obţinerea autorizaţiei de mediu pentru funcţionarea în mod legal a gropii de gunoi de la Tirighina, dar acest lucru nu poate fi făcut până când nu vor fi prezentate documentele privitoare la recepţia, de către unitatea de implementare a proiectului, respectiv Primăria Galaţi, a lucrărilor care au fost efectuate la groapa nouă de gunoi de către firma grecească. „Anul trecut, pe data de 8 ianuarie 2012, am primit o adresă de la cei de la Primărie, respectiv de la reprezentanţii echipei de implementare a proiectului, în care ni se comunica că deficienţele vor fi rezolvate în termen de 30 de zile. Acest lucru nu s-a întâmplat nici acum, deci noi nu putem elibera autorizaţia de mediu pentru groapa de gunoi”, a declarat directorul Agenţiei Regionale de Protecţie a Mediului, Carmen Sandu. Aceasta s-a mai arătat nemulţumită şi de faptul că cele două puncte de colectare verzi unde gălăţenii ar putea transporta mobilier vechi sau alte obiecte cu dimensiuni mari, deşi au fost amenajate, stau cu lacătul pe uşă, deci nu sunt funcţionale.
Reprezentantul Primăriei, pus la colţ
Modul în care Mircea Ostahe, şeful unităţii de implementare a proiectului, a expus punctul de vedere vizavi de situaţia existentă şi cauzele care au condus la apariţia ei a stârnit nemulţumirea atât a prefectului judeţului, Emanoil Bocăneanu, şi a subprefectului Gabriel Panaitescu, dar şi a directorului din cadrul Prefecturii, Vasile Pârlog. Întrebat de prefect în cât timp estimează că vor fi remediate deficienţele existente, reprezentantul Primăriei a dat un termen evaziv, vorbind de circa 2 luni de zile, lucru care a stârnit nemulţumirea lui Vasile Pârlog, care i-a cerut să prezinte un plan concret, cu măsuri şi termene precise. „Din ceea ce am auzit eu, Primăria Galaţi a prezentat o situaţie foarte roz, inclusiv nişte planşe colorate, a situaţiei, în timp ce instituţiile de mediu au prezentat o cu totul altă situaţie. Primăria Galaţi trebuie să se apuce de treabă, să facă un plan de măsuri cu termene şi măsuri precise de rezolvare a problemelor, pe care să îl prezinte şi celor de la Garda de Mediu”, a spus Vasile Pârlog. Subprefectul Gabriel Panaitescu i-a spus reprezentantului Primăriei că a făcut recent o vizită la groapa de gunoi, unde a văzut depozitat moloz, ceea ce nu este în regulă, şi i-a mai spus că pe el răspunsurile primite nu îl mulţumesc şi nu îl conving, deoarece a lucrat în domeniu, fiind şeful Gărzii de Mediu Galaţi. Prefectul Emanoil Bocăneanu a ridicat o serie de întrebări legate de modul de dimensionare a pubelelor, întrebând de asemenea dacă bazinul de colectare a apelor pluviale a fost construit la dimensiuni corespunzătoare şi a mai afirmat că celor de la Ecosal li s-a pus în braţe o lucrare care nu a fost recepţionată de către cei responsabili, motiv pentru care societatea ar trage ponoasele în mod nejustificat.
Cine şi pentru ce va răspunde?
Reprezentantul Primăriei a spus că doar unu la sută din valoarea lucrărilor făcute de firma grecească ar avea deficienţe care vor fi rezolvate, şi că cel mai probabil se va ajunge la un litigiu cu firma din Grecia, căreia i s-ar fi blocat o sumă de 280.000 de euro din conturi. O reacţie extrem de virulentă a avut-o preşedintele IMM-urilor gălăţene, Marian Filimon, care le-a spus celor prezenţi că a rămas siderat de ceea ce a auzit. „Din tot ce s-a discutat aici rezultă că nu avem nicio strategie, nimeni nu are nicio responsabilitate vizavi de cum se cheltuie banii Uniunii Europene. Þinând cont de importanţa acestui subiect, aş vrea să întreb unde este conducerea Primăriei? De ce au fost trimişi nişte funcţionari mărunţi care nu dau răspunsuri concrete? Ascultând tot ce s-a zis aici am ajuns la concluzia că se face discriminare între agenţii economici din mediul privat şi instituţiile statului. Dacă asemenea nereguli s-ar fi găsit la un agent economic, imediat i s-ar fi suspendat activitatea şi ar fi fost amendat cu sume mari. Eu nu pot înţelege în ruptul capului cum poate fi implementat un proiect al Uniunii Europene în acest mod. Dacă cumva se va ajunge să fie nevoie să dăm bani înapoi, vă atrag atenţia că nu trebuie să fie daţi din banii populaţiei, ci să plătească cei responsabili”, a mai spus Marian Filimon. Reprezentantul Gărzii de Mediu Galaţi a spus că nu se fac discriminări în timpul controalelor, dar aplicarea legii ar fi însemnat practic că la noua groapă care nu are autorizaţie de mediu nu s-ar mai fi putut depozita gunoaie şi aceste lucru ar fi reprezentat o problemă pentru Galaţi. Liderul sindicatului Solidaritatea, Gheorghe Tiber, a dorit să afle cât la sută din proiect este finalizat aşa cum trebuie şi a cerut ca la următoarele şedinţe de dialog social problemele ridicate să fie sintetizate şi să se prezinte şi soluţii, dacă se poate.
„Ecosal a solicitat obţinerea autorizaţiei de mediu”
Asta a declarat directorul societăţii, Ion Ionescu, care ne-a mai spus că nu este vina sa că nu a fost făcută recepţia lucrărilor, fapt care împiedică obţinerea documentului de mediu solicitat. „În ceea ce priveşte cele două centre verzi de colectare a deşeurilor, nu din vina noastră au lacăt pe uşă şi nu sunt funcţionale. Cele două nu ne-au fost predate de către Primărie, deci nu le putem administra”, ne-a mai declarat directorul Ecosal. Dincolo de toată această situaţie tragi-comică, în care un proiect făcut pe banii Uniunii Europene şi prezentat drept o măreaţă realizare se dovedeşte în realitate departe de a fi aşa cum a fost anunţat, o întrebare care se poate naşte este dacă toate obiectivele proiectului de gestionare a deşeurilor, şi aici ne referim şi la groapa de gunoi şi la cele două staţii, au fost date de Primărie în administrarea Ecosal, sau mai precis cine, ce administrează?
