Un expert în pieþe emergente al unei bãnci internaþionale laudã România pentru politica sa economicã din ultimii ani, pe blogul Financial Times.
Þãrile europene în curs de dezvoltare se descurcã foarte bine în materie de emisiuni noi de eurobonduri în 2014, cu emisiuni de 2 miliarde de euro la 10 ani de la Polonia, de un miliard de euro la 7 ani de la Letonia ºi 2 miliarde de euro - unul la 10 ani ºi unul la 30 de ani - de la România, noteazã Timothy Ash, ºeful departamentului de cercetare a pieþelor emergente al Standard Bank, pe blogul Financial Times.
Fiecare dintre aceste credite are puncte tari, care ar putea ajuta la vânzare, este de pãrere expertul. În privinþa României, acesta susþine cã þara a fost exemplul preferat al Fondului Monetar Internaþional (FMI) în ultimii trei-patru ani. "Finanþele sale publice sunt bune (datorie/deficit mici, invidia Uniunii Europene, inclusiv a Marii Britanii, ºi o marjã de siguranþã fiscalã substanþialã) iar reformele structurale ar trebui sã livreze, acum, o creºtere solidã. Ministrul român de finanþe a reuºit sã iasã în faþã lansând aceste emisiuni devreme, pentru a acoperi nevoile de finanþare anuale ºi a-ºi spori ºi mai tare rezerva fiscalã. Emisiunea la 30 de ani a fost o loviturã de maestru, care a plasat-o printre bãieþii mai mari din regiune cu emisiuni pe termen mai lung, printre care Polonia, Ungaria, Turcia ºi Rusia", susþine Ash.
Acesta mai afirmã cã, în 2014, în timp ce unele dintre pieþele emergente mai mari au probleme destul de serioase, creditul pieþelor emergente europene oferã o valoare bunã þinând cont de risc ºi profit.
"Aici am include þãri ca Letonia, Lituania, România, Croaþia, Serbia, Slovenia ºi poate chiar Ungaria. Ne-am þine departe de Rusia, Turcia ºi Ucraina, care în mintea noastrã înseamnã în continuare economii mari cu probleme ºi slãbiciuni structurale adânci, care mai au pânã sã ajungã la un rezultat. Turcia va lovi, probabil, un zid înaintea Rusiei, dar ambele trebuie sã ia mãsuri de ajustare substanþiale", susþine expertul britanic.
În particular, regiunea se vinde la un preþ mic pentru cã existã temeri ale investitorilor legate de performanþele sale post-Lehman, plus frica întinderii problemelor periferiei europene în sectoarele bancare ale regiunii.
Totuºi, în ultimii doi-trei ani aceste þãri s-au dovedit a fi rezistente iar bãncile europene au rãmas, în general, pe aceste pieþe. România ºi þãrile baltice au condus în materie de consolidare fiscalã ºi reformã structuralã, afirmã Timothy Ash.
