Neoficial, toţi elaborează scenarii pe marginea ieşirii Greciei din spaţiul Euro. Deşi detaliile sunt strict secrete, declaraţiile oficialilor UE lasă să se întrevadă câte ceva.
La mijlocul lunii mai, comisarul european pentru comerţ, Karel de Gucht, recunoştea în premieră că atât Banca Centrală Europeană (BCE), cât şi Comisia Europeană lucrează la planuri de urgenţă, în cazul în care "Grecia eşuează". Informaţia a fost imediat negată de colegul său, responsabil de starea monedei unice, Olli Rehn: "Karel de Gucht se ocupă de comerţ. Eu răspund de finanţe, economie şi de relaţiile cu BCE. Nu lucrăm la un scenariu pe marginea ieşirii Greciei din Clubul Euro".
Există însă şi oficiali mai sinceri. "Dacă băncile centrale şi firmele nu se pregătesc pentru o asemenea situaţie, vina e de partea lor", spune, de exemplu, vice-premierul belgian Reynders. El recunoaşte însă că "la nivel european, nu există discuţii coordonate despre ce e de făcut într-un asemenea caz." Şi totuşi, un grup de lucru format din reprezentanţii clubului Euro ar fi cerut guvernelor să elaboreze planuri de criză, pentru situaţia în care Grecia ar părăsi spaţiul monedei unice, după cum susţin surse de la Bruxelles.
Agenţia de presă Reuters a aflat că înalţi funcţionari din grupul Euro ar fi susţinut teleconferinţe în ultimele şase săptămâni, fără a ajunge însă la soluţii concrete. Printre ideile dezbătute s-ar afla şi introducerea controlului circulaţiei capitalului, suspendarea temporară a Tratatului de la Schengen, care garantează libera circulaţie şi limitarea extragerii de numerar de la automatele bancare.
Băncile, luate cu asalt?
Băncile din spaţiul Euro par bine consiliate, în cazul catastrofei, păstrându-şi rezervele de lichidităţi. Herbert Stepic, şeful Wiener Raiffeisen Bank International, explică: "O ieşire a statului mediteranean grav afectat de criză din spaţiul euro, ar fi urmată de puternice volatilităţi pe pieţele financiare şi oscilaţii extreme ale cotaţiilor bursiere". Băncile şi-ar pierde încrederea reciprocă şi în final şi economiile persoanelor private ar fi afectate".
"Cea mai mare teamă a băncilor este neîncrederea din partea clienţilor privaţi. Ceea ce ar însemna că oamenii şi-ar putea retrage economiile." Prin urmare, instituţia bancară austriacă şi-a asigurat un fond de lichidităţi de aproape 25 de miliarde de euro.
Şi Banca Centrală Europeană ar putea recurge la strategii similare. Primordială este evitarea unei crize a creditelor, precum cea care a dus la falimentarea Băncii Lehman, în anul 2008. Băncile au acordat deja de două ori credite generoase, în valoare de peste 1000 de miliarde de euro, statelor din clubul Euro. Mulţi experţi aşteptau la şedinţa din 6 iunie o nouă infuzie financiară. Care infuzie nu a venit, tocmai pentru a păstra rezerve în cazul în care s-ar ajunge la o situaţie de urgenţă.
Vor fi creditele sistate?
Firmele iau în calcul această variantă. Două treimi din companiile germane ar saluta ieşirea Greciei din zona Euro, în vreme ce jumătate consideră excluderea chiar ca fiind posibilă. Fiecare a cincea firmă germană a pregătit deja un plan de urgenţă, datele rezultând în urma unui sondaj comandat de firma de consultanţă Roland Berger. "Multe companii, mai ales centre de producţie, furnizori şi finanţatori implicaţi în Grecia, au fost nevoiţi să îşi ia măsuri de protecţie", spune Max Falckenberg, partener la Roland Berger Strategy Consultants.
Companiile se tem cel mai mult de o eventuală îngreunare sau chiar de o sistare a creditelor. "Firmele sunt speriate de o înrăutăţire a condiţiilor de creditare. Liniile de creditare ar putea fi scurtate sau complet refuzate", mai spune Falckenberg. Deşi 70 la sută dintre repondenţi declară că dispun de lichidităţi, ei planifică să devină complet independenţi de bănci. Potrivit studiului citat, 94 de procente din cei intervievaţi apreciază finanţarea internă ca fiind cea mai importantă sursă de venit.
Cu sau fără Grecia?
Tot mai mulţi economişti consideră că excluderea Greciei ar putea avea şi efecte pozitive. În Zona Euro, lipsa Greciei nu ar avea efecte financiare importante, crede Thomas Straubhaar, şeful Institutului pentru Economie Mondială HWWI, din Hamburg. În opinia lui, Grecia este o ţară mică, iar efectele ieşirii ei din zona Euro ar fi suportabile pentru restul membrilor.
Chiar dacă mulţi nu vor să accepte, economia Greciei ar avea însă nevoie de mult timp pentru a se reface. Dar, după cum adaugă Straubhaar, "restul ţărilor ar vedea că părăsirea clubului Euro nu este o soluţie". "Acest scenariu ar putea funcţiona ca o sperietoare pentru ţări precum Portugalia, Spania şi Italia, care ar accelera ritmul reformelor necesare", conchide economistul german.
