Guvernul a aprobat, în şedinţa de marţi, Ordonanţa pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul Fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.
Conform proiectului de ordonanţă, publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, limita veniturilor pentru care se intră în sistemul microîntreprinderilor coboară la 65.000 euro, iar pentru anul 2013 sunt obligate la plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, începând cu 1 februarie 2013, şi persoanele juridice române plătitoare de impozit pe profit care la data de 31 decembrie 2012 îndeplinesc condiţiile prevăzute de acest sistem de impunere.
Persoanele juridice care au realizat venituri între 65.001 euro şi 100.000 euro şi care au optat pentru acest sistem de impunere potrivit reglementărilor legale în vigoare până la modificările aduse prin proiectul de ordonanţă păstrează acest regim de impozitare pentru anul 2013.
În acelaşi timp, persoanele juridice nou-înfiinţate sunt obligate să plătească impozit pe veniturile microîntreprinderilor începând cu primul an fiscal.
Potrivit reglementărilor în vigoare, o companie este încadrată în categoria microîntreprinderilor dacă are cel mult nouă salariaţi şi a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei al 100.000 euro.
De asemenea, proiectul de act normativ mai prevede impozitarea cu 50%, de la 1 februarie, a contractelor de consultanţă şi prestări servicii cu firme înregistrate în paradisuri fiscale şi state cu care România nu are acorduri de evitare a dublei impuneri.
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) susţine că măsura are ca scop să limiteze „mutarea” profiturilor firmelor din România către alte state, prin intermediul preţurilor de transfer, pentru evitarea impozitării şi nu din raţiuni economice.
O altă modificare se referă la creşterea nivelului accizelor pentru bere de la 0,748 euro/hl/grad Plato la 0,8228 euro/hl/grad Plato. Pentru berea realizată de micii producători de bere, acciza va creşte de la 0,43 euro/hl/grad Plato la 0,473 euro/hl/grad Plato. Proiectul de act normativ menţionează că aceste cote de accize pentru bere şi băuturi fermentate, altele decât bere şi vin, trebuie corelate cu conţinutul de alcool şi procesul de producţie. Astfel, pentru berea/baza de bere din amestecul cu băuturi nealcoolice, la care ponderea gradelor Plato provenite din malţ, cereale malţificabile şi/sau nemalţificabile este mai mică de 30%, se va percepe o acciză suplimentară de 10 euro/hl de produs.
Potrivit prevederilor actuale, atât berea cât şi băuturile fermentate liniştite, altele decât bere şi vin, sunt definite în funcţie de încadrarea tarifară, neexistând precizări din punct de vedere al materiilor prime utilizate în procesul de producţie şi de aportul acestora în concentraţia alcoolică a produsului finit, se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.
Proiectul de modificare a Codului fiscal vizează şi includerea în sfera veniturilor impozabile a veniturilor din silvicultură şi piscicultură, impozitul urmând a avea o cotă de 16%.
Ordonanţa urmăreşte revizuirea sistemului de impozitare a veniturilor din activităţi agricole prin extinderea sferei veniturilor impozabile prin includerea celor din creşterea şi exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animală, în stare naturală precum şi a veniturilor din silvicultură şi piscicultură, precum şi determinarea venitului anual pentru veniturile din activităţi agricole numai pe baza normelor anuale de venit şi eliminarea modalităţii de determinare a venitului net anual în sistem real, pe baza datelor din contabilitate în partidă simplă.
De asemenea, are în vedere determinarea venitului net anual în sistem real, pentru veniturile din silvicultură şi piscicultură potrivit regulilor de impunere proprii veniturilor din activităţi independente şi stabilirea nivelului normelor de venit pentru perioada impozabilă din anul fiscal 2013 cuprinsă între 1 februarie 2013 şi până la sfârşitul anului fiscal.
„Începând cu anul fiscal 2014, normele de venit se stabilesc de către direcţiile teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, se aprobă şi se publică de către direcţiile generale ale finanţelor publice teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, până cel târziu la data de 15 februarie a anului pentru care se aplică aceste norme de venit”, se proiectul de ordonanţă publicat pe site-ul MFP.
Pentru veniturile din activităţi agricole ar putea fi plătită o cotă unică de 16%, impozitul stabilit de organul fiscal competent, fiind impozit final.
O altă prevedere a Ordonanţei se referă la majorarea deducerii suplimentare la calculul profitului impozabil pentru activităţi de cercetare-dezvoltare de la 20% la 50% din cheltuielile eligibile.
Stimulentele fiscale se vor acorda pentru activităţile de cercetare-dezvoltare care conduc la obţinerea de rezultate ale cercetării, valorificabile de către contribuabili, în folos propriu, efectuate atât pe teritoriul naţional, cât şi în statele membre ale Uniunii Europene şi în statele care aparţin Spaţiului Economic European.
În prezent, contribuabilii cu activităţi de cercetare-dezvoltare beneficiază de deducerea suplimentară la calculul profitului impozabil în proporţie de 20%, aplicată asupra cheltuielilor eligibile efectuate pentru aceste activităţi.
„Având în vedere rolul important al activităţii de cercetare-dezvoltare în susţinerea creşterii economice, recunoscut atât pe plan intern, cât şi european, precum şi permanenta nevoie de atragere de resurse pentru finanţarea acestor activităţi, nivelul de 20%, stabilit pentru stimulentul fiscal nu asigură o susţinere reală a acestui domeniu. Un aspect important în aplicarea acestor dispoziţii a fost acela al locului unde se desfăşoară aceste activităţi, existând contribuabili care au solicitat deduceri suplimentare la calculul profitului impozabil pentru activităţi de cercetare-dezvoltare efectuate în afara teritoriului României sau pentru aceia care fac parte dintr-un grup de societăţi, pentru cota parte din costurile aferente activităţii de cercetare efectuate în comun de una din entităţile din grup, de cele mai multe ori situate tot în afara ţării, costuri care ulterior se împart între membrii grupului”, precizează documentul postat de MFP.
