Un număr de 25 state ale Uniunii Europene (UE), inclusiv România, dar fără Marea Britanie şi Cehia, au semnat, vineri, pactul fiscal european, care prevede în principal reglementări fiscale pentru echilibrarea bugetelor şi coordonarea politicii economice la nivel european. Marea Britanie a decis să nu adopte pactul, întrucât nu a obţinut o serie de concesii pentru sectorul financiar. De asemenea, Cehia a anunţat că nu va semna vineri pactul fiscal, întrucât nu consideră că acesta aduce îmbunătăţiri substanţiale faţă de reglementările existente. Cehia nu exclude însă posibilitatea de a se alătura la o dată ulterioră, a declarat premierul Petr Necas.
"Este un pas important pentru întărirea încrederii în uniunea economică şi monetară", a declarat preşedintele UE, Herman Van Rompuy, în timpul ceremoniei de semnare de la Bruxelles.
Pactul fiscal european va presupune un angajament din partea statelor participante la o guvernanţă fiscală solidă, introducerea unor prevederi de echilibrare a bugetului în Constituţie, consolidarea reglementărilor privind procedura de deficit excesiv prin automatizarea sancţiunilor şi transmiterea proiectelor de buget Comisiei Europene spre verificare.
Semnarea de către România a Tratatului de guvernanţă fiscală a fost aprobată, marţi, de către Guvernul de la Bucureşti. "S-a obţinut din partea României, în urma negocierilor desfăşurate, participarea şi a statelor care nu sunt parte a zonei euro la şedinţele comune pe care le au toate statele semnatare, în anumite condiţii. A fost unul dintre demersurile la care România a ţinut foarte mult, pentru a fi parte a procesului în permanenţă şi a fi consultată", a spus purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Suciu.
Conform Executivului român, Tratatul prevede obligaţia de a menţine un deficit structural ce nu poate depăşi obiectivul naţional pe termen mediu, stabilit pentru fiecare stat membru în parte, cu o limită inferioară de 0,5% din PIB, la preţurile pieţei. În cazul în care nivelul datoriei publice este semnificativ sub 60% din PIB şi nu există riscuri privind sustenabilitatea pe termen lung a finanţelor publice, deficitul structural poate să ajungă la circa 1% din PIB.
Deficitul bugetar ciclic maxim plus cel structural trebuie să se încadreze în limita de 3% din PIB.
În cazul în care se înregistrează abateri faţă de aceste nivele, se va declanşa automat un mecanism de corecţie, ce trebuie introdus în legislaţia naţională de fiecare stat membru, la fel ca şi aşa-zisa "regulă de aur", privind limitarea deficitului structural. Dacă un stat membru nu transpune aceste două prevederi în legislaţia naţională, poate fi sesizată Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Nerespectarea deciziei acestei instanţe poate duce la o sancţiune financiară de maximum 0,1% din PIB-ul ţării respective.
Regulile vor fi introduse în sistemele legislative naţionale ale statelor membre, la nivel de Constituţie sau echivalent. Reglementările vor include un mecanism automat de corecţie care se va declanşa în cazul unei devieri. Fiecare stat membru va elabora propriul mecanism de corecţie, în baza principiilor indicate de Comisia Europeană.
Părţi albe, părţi negre
O analiză realizată de institutul GeoPol subliniază beneficiile semnării de către România a Pactului de guvernanţă fiscală. Din punct de vedere politic, România este obligată să semneze acest tratat. Altminteri, singurul proiect coerent din perioada post-comunistă, în cadrul căruia s-au intersectat aspiraţiile clasei politice cu cele ale populaţiei, are mari şanse să eşueze, se arată în analiza GeoPol.
În acelaşi timp, din punct de vedere economic, România este obligată să renegocieze prevederile Tratatului, profitând de faptul că se află în afara zonei euro şi că, prin participarea la tratat, contribuie la depăşirea de către Uniune a unei situaţii de criză; semnat însă în actuala configuraţie, Tratatul va accentua decalajele de dezvoltare existente între România şi statele din zona euro.
Mecanismul European de Stabilitate rezolvă însă doar parţial slăbiciunile zonei euro. Într-adevăr, resuscitarea băncilor europene este o condiţie necesară (şi urgentă) pentru supravieţuirea monedei unice. Dar nu este nici pe departe una suficientă. O Uniune Europeană stabilă din punct de vedere financiar este o Uniune Europeană aflată în plin avânt economic (nu trebuie trecut cu vederea ambientul economic în care s-a semnat Tratatul de la Maastricht, unul de boom economic). Fără creştere economică, veniturile bugetare obţinute din taxe rămân constante sau se diminuează, capacitatea de achitare a datoriilor suverane are de suferit, iar stabilitatea socială se erodează. Prin urmare, meteahna fundamentală a actualului Tratat constă în lipsa prevederilor legate de modul în care Uniunea Europeană, sau o parte a ei, poate surmonta impasul recesiunii economice. Căci austeritatea asigură echilibrul bugetar pe seama dezechilibrelor sociale. Iar pe termen lung, austeritatea este intolerabilă, susţine analiza GeoPol.
Austeritatea nu este doar un inamic pentru ordinea economică. Austeritatea afectează şi ordinea politică. Realitatea a demonstrat că clasa de mijloc, socotită de mulţi drept „Atlasul democraţiei”, nu e secretată de economia ajunsă la un anumit grad de maturitate. Aceasta e creată prin acţiune politică directă, aşa cum s-a întâmplat în America preşedintelui Franklin Roosevelt. Dacă Uniunea Europeană va intra în zodia austerităţii, are şanse să îşi salveze moneda. Dar dacă va zăbovi prea mult timp sub acest semn, are şanse să îşi piardă democraţia, adaugă documentul.
