Institutul Internaţional de Finanţe a estimat că un faliment necontrolat al Greciei ar costa economia internaţională peste 1.000 miliarde de euro, potrivit unui raport remis în februarie liderilor europeni, scrie în ediţia sa de vineri revista elenă Athens News, citată de AFP.
Potrivit IIF, care a negociat cu guvernul grec în numele creditorilor privaţi un acord de restructurare şi de reducere a datoriei elene, se consideră că Banca Centrală Europeană ar fi îndeosebi de afectată din cauza expunerii sale la datoria greacă şi a acţiunilor pe care ea ar trebui să le ia pentru a evita o extindere a crizei în alte ţări slabe europene. IIF este de părere că o incapacitate de plată a Greciei ar ameninţa direct cu destabilizarea Portugaliei, a Republicii Irlanda, Italiei şi a Spaniei, cel mai probabil următoarele victime.
Organizaţia bancară internaţională evaluează recapitalizările bancare necesare la circa 160 miliarde de euro. Ea estimează, de asemenea, potrivit Athens News, că economia europeană ar plăti, în caz de faliment grec, cu o încetinire a ritmului de creştere, reducându-şi veniturile fiscale.
Acest raport a fost remis, potrivit publicaţiei, pe 18 februarie liderilor europeni, înainte ca ei să ia o decizie, joi seara, de a lansa în cele din urmă pe 9 martie un plan de salvare şi de reducere a datoriilor ţării elaborat în octombrie, dacă între timp creditorii Atenei acceptă ştergerea a peste 100 miliarde de euro din creanţe. Având în vedere aceste traume financiare, este greu de conceput că Grecia ar putea rămâne un membru funcţional al Zonei euro în caz de faliment necontrolat, afirmă raportul, citat de Athens News.
IIF consideră, de asemenea, că implicaţiile sociale şi politice ale unui faliment ar compromite reforma întreprinsă de Grecia la cererea creditorilor săi.
IIF, cu sediul la Washington, include peste 400 de instituţii financiare din circa 70 de ţări, dintre care patru sunt greceşti. Băncile cele mai expuse din cauza datoriei elene sau a derivatelor sale figurează printre membrii IIF.
