De-a lungul ultimilor ani, creşterea alarmantă a numărului cazurilor de diabet a devenit o ştire comună. Aproape că ne-am obişnuit să auzim mereu asta, cum fenomenul se intensifică de la un an la altul, dar cam atât. Nutriţioniştii spun că această boală a secolului este, de fapt, rezultatul stilului de viaţă al secolului 21: mâncare prea multă, mâncată toată o dată, sau hrana prea grasă şi lipsa de mişcare. Deja, în judeţul Galaţi 22.000 de persoane au diabet.
„Pe plan mondial continuă să existe epidemia globală de obezitate şi diabet. Nu sunt doar vorbe. Diabetul a devenit boala secolului. Iar 90% dintre diabeticii adulţi provin din persoanele obeze, deci reacţia de cauzalitate este evidentă. Iar obezitatea, la rândul ei, provine din alimentaţia excesivă şi lipsa de mişcare. Asta arată că acesta este actualul stil de viaţă al secolului 21. Din păcate, şi în Galaţi diabetul de tip 2 este în creştere şi, din păcate, acest diabet, întâlnit acum 10 ani numai la adulţi, apare frecvent şi la copii. Am ajuns deja la 22.000 de diabetici în tot judeţul, comparativ cu acum trei-patru ani, când aveam 14.000 de cazuri. Creşterea este alarmantă. Apar foarte multe cazuri noi de diabet, ceea ce, cred, trebuie să dea de gândit întregii societăţi, asupra stilului nostru de viaţă. Şi nu trebuie să uităm că aceste boli metabolice sunt premergătoare celor cardiovasculare, care sunt pe primul loc în Europa ca mortalitate. Această evoluţie trebuie să ne dea de gândit cum mâncăm şi cum ne mişcăm”, a declarat dr. Magdalena Moroşanu, şef secţie Diabet şi Boli Metabolice, Spitalul de Urgenţă Galaţi.
Stresul nu e cauza, ci doar un vinovat de serviciu
În multe cazuri auzi bolnavi de diabet spunând că stresul i-a îmbolnăvit. „Ne place, de cele mai multe ori, să dăm vina pe stres. Dar nu este de fapt din cauza stresului. Este vorba tot de nutriţie. Din cauza stresului cred că 90% dintre persoane nu mănâncă cum trebuie. În sensul că... sunt stresat, plec dimineaţa la serviciu, nu am timp să mănânc, am de făcut diverse lucrări şi la prânz iar nu am timp să mănânc. Seara ajung acasă şi, eliberat de datoria către societate şi familie, mă relaxez şi mănânc cât să mă satur. Or, acest mâncat pe săturate seara este cel mai nociv, cel mai periculos. După această singură masă nu se face mişcare şi toate aceste calorii în exces devin o povară pentru organism şi acestea se acumulează sub formă de grăsime”, a mai precizat dr. Magdalena Moroşanu.
Educaţia terapeutică, la îndemâna diabeticilor
Pe lângă tratamente şi modalităţi de a trăi sănătos, diabeticii gălăţeni au acum acces şi la aşa numita educaţie terapeutică. Un asistent din cadrul secţiei Diabet şi Boli Metabolice s-a format în acest sens şi îi sfătuieşte pe cei care au această boală. „Nu consider diabetul o boală, ci o afecţiune. În cadrul educaţiei terapeutice, cei care participă întreabă tot felul de lucruri. Sunt variate întrebările. De la ce înseamnă un stil de viaţă sănătos, ce înseamnă diabetul, deoarece mulţi nu ştiu. De fapt, educaţia terapeutică asta înseamnă, că trebuie să înveţi pacientul să trăiască cu diabetul”, a precizat as. Daniela Mânăscurtă, formator Educaţia terapeutică. Aceasta dă şi un exemplu personal, deoarece a descoperit acum câţiva ani că are diabet şi a reuşit să trăiască cu el. Secretul? „Un stil de viaţă sănătos, nu ca înainte, când nu mâncam cum trebuie sau ce trebuie. Acum m-am obişnuit să trăiesc sănătos şi nu e foarte greu”, a mai spus Daniela Mânăscurtă.
