Mai bine de jumătate dintre locuitorii din judeţul Galaţi sunt condamnaţi, cu bună ştiinţă, de către autorităţile locale, să gătească ori să-şi potolească setea cu apă contaminată, bogată în nitriţi şi nitraţi. Ignoranţa autorităţilor îi poate băga pe locuitorii din mediul rural în spital, cei mai afectaţi de indiferenţa edililor fiind sugarii. În ciuda avertismentelor şi adreselor înaintate de către Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Galaţi către primăriile din judeţ, în care acestea erau înştiinţate că au obligaţia să controleze calitatea apei din fântâni, nu mai puţin de 14 primării au ignorat solicitările DSP, refuzând să verifice calitatea apei pe care sătenii o consumă zilnic.
„Potrivit legislaţiei, primăriile au obligaţia ca, o dată pe an, să controleze calitatea apei din fântâni şi cişmele. Din cele 62 de primării, 14 nu au răspuns adresei Direcţiei de Sănătate Publică. Noi am încercat să luăm legătura cu aceştia, dar, din păcate, unii au fost destul de reticenţi. Am efectuat un număr de 209 probe de apă din fântâni dintre care 96 au depăşiri la indicatorul nitraţi ceea ce înseamnă că acea apă nu prea este potabilă. Am transmis primăriilor rezultatele, precum şi recomandările privind inscripţionarea fântânilor cu litera N (adică apă nepotabilă) şi atenţionarea populaţiei cu privire la acest aspect”, a declarat doctorul Valentin Boldea, directorul DSP Galaţi, în cadrul şedinţei Colegiului Prefectural, care a avut loc ieri. Potrivit acestuia, edilii care nu au luat act de solicitarea DSP au primit amenzi de până la 5.000 de lei. Cu toate acestea locuitorii comunelor Barcea, Brăhăşeşti, Buciumeni, Corni, Cosmeşti, Cuza Vodă, Draguşeni, Jorăşti, Priponeşti, Scânteieşti, Smârdan, Suhurlui, T. Vladimirescu sau Vânători se pot îmbolnăvi în orice moment în condiţiile în care autorităţile au refuzat să pună în practică solicitarea DSP.
„În anul 2012, cu ocazia acţiunilor de control la sistemele publice de alimentare cu apă din judeţul Galaţi, s-au constatat unele deficienţe pentru care s-au dispus termene de remediere, s-au efectuat recontroale şi s-au aplicat sancţiuni. În judeţul Galaţi, în ultima perioadă, datorită instalării fenomenului de secetă, apa potabilă este utilizată la irigarea grădinilor, acesta fiind motivul pentru care distribuţia apei nu se mai poate asigura în regim continuu. Din cauza întreruperilor zilnice, în majoritatea localităţilor există risc de sănătate publică, fiind afectată potabilitatea apei. Oraşul Bereşti, comuna Bereşti Meria şi localitatea Pleşa sunt alimentate cu apă captată prin drenuri din Pleşa. În amonte de captare s-a constatat depozitarea gunoiului zootehnic şi menajer. Astfel, s-a constatat o creştere a concentraţiei de nitraţi la toate drenurile. La controlul igienico-sanitar din 10 iulie s-a constatat că, din opt drenuri existente, doar patru sunt funcţionale, restul fiind oprite din cauza depăşirilor mari de nitraţi. În localităţile Tămăoani şi Frumuşiţa alimentările cu apă funcţionează în condiţii igienico-sanitare necorespunzătoare. La Frumuşiţa, de exemplu, nu se asigură împrejmuirea perimetrului sever de protecţie, iar vegetaţia este necosită. Clădirea ce adăposteşte staţia de clorinare este neigienizată şi într-un stadiu avansat de degradare. S-a dispus suspendarea temporară a activităţii”, a explicat directorul DSP.
Aproape 40 de bebeluşi îmbolnăviţi anul trecut
Potrivit doctorului Valentin Boldea, cei mai afectaţi de conţinutul crescut de nitriţi şi nitraţi din apă sunt sugarii. Numai anul trecut, la Spitalul de Pediatrie din Galaţi au ajuns aproximativ 40 de micuţi ce sufereau de intoxicaţie din cauza apei nepotabile.
“Aici ţine şi de neglijenţa părinţilor. Noi am transmis către medicii de familie adrese prin care îi informam că apa nu este corespunzătoare, iar gravidele şi părinţii care au sugari să folosească pentru prepararea mâncării copiilor surse alternative de apă. Din păcate, sunt şi părinţi care neglijează aceste aspecte”, a spus doctorul Boldea.
În judeţul Galaţi sunt 62 de comune cu o populaţie de 236.152 de locuitori. În 41 de comune asigurarea apei se face prin 67 de staţii de apă la un număr de 89.080 consumatori, iar 147.072 locuitori consumă apă din fântâni sau cişmele. Conform Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 536/1997, cantitatea minimă de apă necesară pe zi pentru un locuitor este de 50 litri. Cantitatea este estimată numai pentru acoperirea necesarului fiziologic, igienei individuale şi preparării hranei. În localităţile unde sunt sisteme centralizate de apă potabilă, populaţia ar putea beneficia de aproximativ 110 litri pe zi/locuitor.
