Rep.: - Ce te-a făcut să te întorci la Oţelul?
Emil Jula: - La Galaţi am avut cea mai bună perioadă din cariera mea. Când am primit telefon de la Ovidiu Burcă nu am stat pe gânduri nici 2 secunde şi am acceptat să mă întorc la echipa mea de suflet. Ştiam că Oţelul se află într-o situaţie foarte grea şi am dorit să ajut echipa care m-a propulsat în fotbalul german.
Rep.: - Aşteptările sunt foarte mari în ceea ce te priveşte. Cum ai găsit vestiarul?
Emil Jula: - Am găsit un grup destul de unit numai că lipsea un lider al vestiarului. Prin venirea mea şi a lui Florin Cernat s-au aranjat lucrurile şi echipa a început să arate mai bine. Este loc de şi de mai bine, dar pentru acest lucru trebuie să ne întărim. Avem nevoie de câţiva jucători cu experienţă.
Rep.: - Crezi că marea problemă a Oţelului este marcarea golurilor? 7 goluri în 17 partide reprezintă un bilanţ jenant.
Emil Jula: - Cred că în toate compartimentele avem probleme. Eu sunt atacant şi este greu să-i acuz pe băieţii care evoluează în spatele meu. Adevărul este că aducem greu mingea în faţa porţii. Când am reuşit să aducem de multe ori balonul în faţa porţii am şi înscris. Este îmbucurător că am început să ne creăm mai multe ocazii. Se spune însă că ultima impresie contează şi am rămas cu gustul foarte amar al meciului din ultima etapă cu ASA Tg. Mureş. Cred că presiunea mare şi-a pus amprenta asupra jucătorilor neexperimentaţi. Am evoluat foarte slab şi i-am dezamăgit pe suporteri. Chiar dacă am întâlnit o echipă puternică trebuia să terminăm turul cu o victorie.
Rep.: - Tu ai evoluat multe sezoane în Germania. Ce ar trebui să încercăm să luăm de la nemţi pentru că şi fotbalul nostru să devină mai bun?
Emil Jula: - Nu vreau să fiu înţeles greşit, dar sunt multe echipe din liga secundă germană care s-ar bate fără probleme pentru primele locuri din România. De 1 an şi jumătate de când m-am întors în România încerc să schimb mentalitatea tinerilor jucători de la noi. Jucătorii tineri din România au mereu scuze când evoluează slab. Ba că nu au luat banii, ba că sunt accidentaţi. Când le spui să se închidă în sala de forţă şi să tragă tare ei spun că nu au nevoie. Asta am apreciat din prima zi în Germania, mai ales în liga secundă. Jucătorii germani munceau foarte mult să-şi corecteze greşelile. Nu era nevoie să le spună antrenorii să se pregătească suplimentar. Eu am rămas mult timp în Germania pentru că m-am adaptat la stilul lor de pregătire. În Germania nu există antrenamente uşoare. Totul se desfăşoară la cea mai ridicată intensitate. La început mi-a trebuit şi mie o perioadă destul de lungă să mă adaptez. Toţi îmi spuneau că este ok, însă eu vedeam că nu este aşa. Am făcut un pact cu mine însumi şi am reuşit să trec peste toate greutăţile şi să devin titular. Nu degeaba am jucat timp de 6 ani meci de meci. Îmi convenea foarte mult stilul german. În campionatul nostru sunt mulţi jucători care ştiu cu mingea, stau bine în teren, dar atitudinea lasă de dorit. În Germania, indiferent cu cine jucam, evoluam doar la victorie. Pot să spun că după ce am retrogradat la baraj am jucat la fel de bine şi în liga secundă.
Rep.: - Nu crezi că în liga 1 se joacă un fotbal închis, la rezultat din cauza faptului că mulţi antrenori se tem să nu-şi piardă posturile?
Emil Jula: - Nu cred că sunt în măsură să acuz tactica antrenorilor. Cred că tehnicienii fac tactica şi în funcţie de jucătorii pe care îi au la dispoziţie. Dacă lotul nu te ajută, nu poţi evolua ofensiv. Chiar dacă pregătim meciul pe 3 linii până la urmă noi suntem în teren şi putem să jucăm aşa cum simţim. Noi, jucătorii putem schimba stilul de joc. Până la urmă, jucăm pentru bani şi de când m-am întors în România le-am spus jucătorilor tineri că nu joacă pentru culorile clubului, nu joacă pentru suporteri ci joacă pentru bani. Dacă eu câştig înseamnă că va câştiga şi antrenorul şi va avea de câştigat şi clubul. Le-am spus asta pentru a se reporta la valorile pe care şi le-au impus ei. Avem jucători talentaţi în echipă, dar nu vor să înţeleagă că trebuie să muncească mult mai mult pentru a deveni faimoşi. Trebuie să recunosc faptul că şi eu m-am izbit cu capul de pragul de sus şi când eram tânăr credeam că tot ce zboară se mănâncă. Bine că m-am dumirit şi cred că am realizat ceva în fotbal. Vreau să trec peste accidentarea care m-a chinuit de când am venit la Oţelul şi să joc atât timp cât mă vor ţine puterile. La ce jucători vin din spate nu am de gând să mă las prea curând.
Rep.: - Îţi doresc să marchezi cât mai multe goluri şi la următorul interviu, Oţelul să fie deja salvată de la retrogradare.
Emil Jula: - Avem nevoie de o minune şi această minune depinde de noi, cei care formăm vestiarul. Sper din suflet să reuşim să menţinem Oţelul pe prima scenă a fotbalului românesc.
