Temperaturile ridicate şi schimbarea obiceiurilor fac din vară anotimpul cu cel mai mare risc de deshidratare. Apa este fundamentală pentru echilibrul organismului nostru: nu degeaba 70% din corpul nostru este apă, iar lipsa ei ne afectează funcţiile vitale, relatează online ziarul ABC.
Când putem vorbi despre deshidratare? Trebuie să bem cel puţin 1,5 sau 2 litri pe zi pentru a reface lichidele pe care le pierdem, altminteri începe procesul de deshidratare. A învăţa să desluşim primele simptome şi stoparea procesului de deshidratare ne va împiedica să ajungem într-o situaţie critică. Doctorii Ismael Said Criado şi Paloma Nacher, de la Serviciul de Urgenţă şi Serviciul de Urgenţe Pediatrice de la spitalul La Milagrosa din Madrid, oferă câteva sfaturi utile.
Setea - este primul şi principalul simptom. Când o resimţim, procesul de deshidratare deja a început. De aici şi importanţa de a bea lichide în mod regulat fără a aştepta să ni se facă sete.
Oboseala - însoţeşte deshidratarea deoarece lipsa apei în sânge duce la scăderea tensiunii arteriale. Acest lucru provoacă senzaţia de oboseală care poate afecta funcţia nervoasă.
Dezorientarea - este un alt simptom, care poate afecta persoanele vârstnice. Odată cu vârsta se alterează reflexul setei. Aceste persoane nu mai sunt conştiente că trebuie să bea apă, fapt ce provoacă dezorientare.
Urina puţină şi închisă la culoare - este un alt simptom de alarmă. Fără apă suficientă în fluxul sanguin, filtrarea sângelui de către rinichi este mai mică şi se produce mai puţină urină care devine mai concentrată şi mai închisă la culoare. Dacă situaţia se menţine, se poate ajunge la substanţe toxice ca ureea. Deshidratarea afectează mai ales persoanele cu insuficienţă renală.
Lipsa de concentrare - este o altă sechelă a deshidratării care afectează funcţiile cognitive şi memoria pe timp scurt. Hidratarea este fundamentală pentru a menţine în condiţii perfecte organismul, inclusiv creierul. Fără un nivel de lichid adecvat, randamentul cognitiv este compromis la toate vârstele, chiar şi la tineri. Funcţiile cele mai afectate sunt memoria pe termen scurt, coordonarea motorie, timpul de reacţie şi discriminarea perceptivă.
Aceste deficienţe încep să se observe chiar şi la pierderea unor cantităţi mici de apă, chiar şi câteva grame (la o persoană de 60 de kg o pierdere de 1% echivalează cu 600 de grame). Iar abililităţile mentale şi psihomotorii scad tot mai mult, pe măsură ce trece timpul pentru a reface lichidele şi electroliţii pierduţi.
Cârceii - pot apărea din cauza lipsei de lichid care alterează nivelul de electroliţi din sânge (mineralele care reglementează activitatea musculară, între alte procese) şi care pot provoca spasme musculare.
Dificultatea de a controla zahărul în sânge - este dificultatea de a controla glicemia, care însoţeşte deshidratarea la persoanele cu diabet. Prin reducerea cantităţii de lichid din sânge creşte foarte mult nivelul zahărului. Este nevoie de norme specifice pentru a normaliza nivelurile prin refacerea lichidelor.
Creşterea temperaturii corporale - deoarece lipsa apei îngreunează reglarea. Se poate manifesta ca o stare febrilă, fără a creşte la febră, indispoziţie generală şi durere de cap.
Constipaţie - este o altă sechelă a lipsei apei din corp. Lipsa lichidului îngreunează tranzitul intestinal.
Bebeluşii sunt cei mai afectaţi de deshidratare - sugarii şi nou-născuţii riscă cel mai mult să sufere de deshidratare, când pierderea lichidului este mai mare decât aportul. Cauza poate fi o lactanţă dezorganizată sau un aport insuficient de apă. Poate însoţi afecţiuni precum febra, gastroenterita sau înfofolirea excesivă. În faţa suspiciunii de deshidratare trebuie utilizate soluţii orale de la farmacie, ce conţin electroliţi şi apă în cantitate adecvată şi vizita la centrul medical apropiat. Cantităţile de lichid trebuie administrate în cantităţi mici (5 ml), care trebuie să crească progresiv până la 25-40 de militri per kilocorp, al interval de 1 sau 2 ore.
