Cercetătorii israelieni au descoperit cea mai puternică dovadă a faptului că oamenii pot reţine noi informaţii şi atunci când dorm. În cadrul unui experiment inedit, Anat Arzi, cercetător din cadrul Weizmann Institute of Science din Rehovot, Israel, a arătat că în timpul somnului oamenii învaţă să asocieze informaţii culese prin intermediul a diferite simţuri. Astfel, în apropierea unor subiecţi adormiţi au fost emise anumite tonuri muzicale, iar ulterior au fost pulverizate substanţe cu diferite mirosuri, de la cele de deodorant şi şampon, la cele de peşte stricat şi alte cadavre de animale. Mirosurile au declanşat un reflex specific de "adulmecare", constatându-se că reacţia era mai puternică în cazul mirosurilor plăcute. Apoi, când subiecţii au auzit doar acordurile muzicale, au "adulmecat" mai intens la auzul sunetelor care erau asociate mirosurilor plăcute.
Acest tip de răspuns condiţionat a durat pe tot parcursul nopţii, menţinându-se şi a doua zi de dimineaţă, când voluntarii s-au trezit. Cu toate că au adulmecat când au reauzit acordurile muzicale, niciunul dintre ei nu a conştientizat că a învăţat ceva. "Cercetările arată că oamenii pot obţine informaţii nu doar fără să-şi dea seama, ci şi în stare de inconştienţă", declară Kimberly Fenn, psiholog în cadrul Michigan State University.
"Există un fel de dogmă conform căreia creierul adună informaţii noi când este treaz şi îşi consolidează amintirile în timpul somnului. Rezultatele studiului arată că nu există totuşi o delimitare netă între aceste două tipuri de activităţi ale creierului", explică Jan Born, un cercetător al somnului din cadrul Universităţii din Lübeck.
Decenii de cercetări au arătat deja că informaţiile sunt procesate activ de către creier atunci când dormim şi că putem întări informaţiile existente cu ajutorul stimulilor potriviţi, precum mirosurile prezente în momentul învăţării iniţiale. Doar capacitatea de a învăţa în timpul somnului a rămas încă neclară. Mai multe grupuri de voluntari au fost testate pentru forme avansate de învăţare în timpul somnului, precum reţinerea legăturilor dintre perechile de cuvinte. Toate aceste experimentele au eşuat. Singurele rezultate pozitive au venit din studiile care arată că unele forme elementare de învăţare, cunoscute sub termenul de condiţionare clasică, pot apărea la şobolanii adormiţi sau la copii foarte mici, care pot asocia doi stimuli precum un sunet şi senzaţia unei pale de aer, atunci când stimulii sunt prezentaţi împreună.
În contrast, experimentele lui Anat Arzi s-au bazat pe o tehnică diferită, denumită "condiţionarea urmelor", unde acordurile de sunete si mirosurile sunt separate între ele de un interval de timp mai mare de o secundă. "Acesta este considerat un gen de învăţare mai avansat şi, spre deosebire de condiţionarea clasică, depinde de hippocampus. Este un gen de învăţare asociat cu sarcini cognitive mai complicate, iar faptul că poate apărea şi în timpul somnului este deosebit de important", declară dr. Arzi. Totuşi, voluntarii care au luat parte la experiment au învăţat doar un răspuns foarte simplu şi nu este clar dacă putem memora mai multe informaţii complexe în timp ce dormim. "Asta nu înseamnă că cineva îşi poate pune cărţile de şcoală sub pernă şi să se trezească dimineaţa cu lecţiile învăţate. Există limite în privinţa a ceea ce putem învăţa în somn, dar studiile noastre arată că aceste limite ar putea fi altele decât credem acum", încheie dr. Arzi.
Studiul ar putea avea implicaţii serioase în condiţionarea şi corectarea comportamentelor nedorite, de pildă a unor dependenţe, care ar putea fi depăşite prin activarea unor mecanisme de învăţare în stare de inconştienţă.
