Dieta alcalină este o noţiune relativ recentă, deşi la baza ei stau lucruri ştiute de mii de ani, care au căpătat o formă concretă în anii ’20. Este vital să cunoaştem aceste informaţii despre alimentaţia alcalină şi opusul ei, alimentaţia acidă, pentru că, în general, starea de boală este asociată cu acizii, iar starea de sănătate, cu bazele şi mineralele alcaline. În concluzie, dacă vrei să fii sănătos, să trăieşti mult, să te îmbolnăveşti rar, să nu te mai simţi obosit, irascibil, fără vlagă, şi să ai antioxidanţi în corp, deci să întârzii îmbătrânirea şi moartea celulelor corpului tău, află tot despre dieta alcalină şi lista preţioasă a alimentelor alcaline (indicate) versus alimentele acide (de care trebuie să ne ferim cât mai mult).
Hiperaciditatea şi efectele ei nocive asupra sănătăţii
O stare prelungită de oboseală, uneori până la epuizare, poate fi semnul unor deficienţe sau maladii de natură foarte diferită. Este ştiut că lipsa de vitamine, de fier sau alte minerale, schimbările de vreme sau lipsa luminii dătătoare de energie pot avea drept consecinţă o stare de oboseală. Dar oboseala mai poate avea o cauză cât se poate de neaşteptată.
“Ploaia acidă a făcut vâlvă în urmă cu câţiva ani, omul acid va face în viitor”. Afirmaţia îi aparţine publicistului Norbert Treutwein, autorul cărţii “Hiperaciditate – bolnav fără motiv”, susţinător al teoriei după care, datorită unei hiperacidităţi cronice, omul nu numai că este lipsit de vlagă şi morocănos, dar îşi distruge cu totul sănătatea. Autorul crede că migrenele şi reumatismul, cancerul, infarctul miocardic şi diabetul, psihozele şi nevrozele sunt întotdeauna însoţite de o aciditate crescută.
Sângele nostru are valori pH de 7,35 până la 7,45, este aşadar uşor bazic. Valorile din urină pot oscila între 4 la oamenii foarte bolnavi şi 8 la sugari. Dat fiind că rinichii contribuie la eliminarea acizilor, la oamenii mai în vârstă, la care funcţia renală începe să fie îngrădită, hiperaciditatea este o problemă serioasă.
Îmbătrânirea – se mai spune – nu este nimic altceva decât intoxicarea continuă cu depunerile acide, pe care organismul nu mai reuşeşte să le neutralizeze.
Echilibrul între rezervele de acizi şi de baze din corp depinde de modul nostru de viaţă. Stresul, lipsa de mişcare, o alimentaţie greşită, fumatul, consumul de alcool şi de cafea cresc aciditatea din organism.
Consecinţele caracteristice ale unei hiperacidităţi de durată sunt tulburări digestive, slăbirea sistemului imunitar, afectări ale coloanei vertebrale, gută, reumatism sau sclerozări ale arterelor. Cu hiperaciditatea sunt puse în legătură şi perturbările vegetative, cum ar fi migrenele sau aritmiile funcţionale.
Pentru a nu se ajunge la pragul de la care hiperaciditatea devine un factor extrem de nociv pentru organism, pot fi luate o serie de măsuri preventive. Se înţelege că rolul esenţial în asigurarea echilibrului revine unei alimentaţii sănătoase. Pentru fiecare aliment luat în parte există o proporţie diferită de componente cu efect acid şi cu efect bazic. Sunt cunoscute însă grupele de alimente care acţionează într-un sens sau altul.
Să ţii o dietă alcalină înseamnă să consumi cu prioritate peste zi (peste 75%) acele alimente care îţi fac organismul mai alcalin. Dacă consumi din alimentele acide, cantitatea nu trebuie să depăşească 25% din tot ce mănânci peste zi şi să te asiguri că la aceeaşi masă mănânci mai mult alcalin decât acid. Sigur, în cazul persoanelor foarte bolnave, alimentaţia şi obiceiurile de viaţă vor fi alcaline 100% până la recăpătarea stării de sănătate.
Alimentele alcaline versus alimentele acide
Fructe alcaline: stafide, curmale, smochine, ananas, mere şi cidru, caise, piersici, cireşe, avocado, struguri, banane coapte, căpşuni, grapefruit, mango, pepene galben/roşu, nectarine, măsline negre, papaya, pere.
Fructe acide: toate conservele, gemuri, dulceţuri, fructe zaharisite, glazurate, fructe uscate conservate cu sulfură.
Legume alcaline: ciuperci, mazăre verde, broccoli, conopidă, roşii, varză roşie şi albă, ceapă, usturoi, praz, salată verde, sfeclă, morcovi, cartofi, spanac, anghinare, castraveţi, andive, pătrunjel, păstârnac, ardei, dovleac, ridichi, soia boabe, in, bostan, nap, vinete, leguminoase încolţite.
Legume acide: ardei iute, asparagus, rubarbă, toate tipurile de fasole şi linte, cu excepţia celor germinate.
Cereale alcaline: cereale proaspete, orz verde, alimente neutre dar care absorb aciditatea digestivă - pâine prăjită, pâine mai veche de 2 zile (conţin mai puţin gluten, care generează exces de mucus în corp).
Cereale acide: produse de patiserie, pâine albă, pâine integrală sau graham, amidon, aluaturi, popcorn, mălai, paste făinoase, griş, orez (alb, brun, basmati), faină de ovăz, orez, orz, secară, fulgi de cereale.
Lactate alcaline: lapte smântânit, kefir, zer, unt, frişcă, lapte proaspăt deci nepasteurizat (vacă, capră), iaurt simplu nepasteurizat sau lapte prins.
Lactate acide: parmezan, brânzeturi fermentate, caşcaval, telemea, îngheţată, iaurt îndulcit sau iaurt cu fructe, lapte fiert, lapte praf, smântâna fermentată.
Alimente gătite alcaline: legume fierte, coapte, mâncăruri sau ghiveci de legume, dar fără roşii sau bulion, supe de zarzavat şi de rădăcinoase fără carne.
Alimente gătite acide: mâncăruri ce conţin roşii fierte, bulion sau pastă de roşii, supele în care a fiert carnea, supele cu adaos de vegeta, spanac gătit, conserve.
Dulciuri alcaline: suc de trestie de zahăr, zahăr din trestie uscat, sirop de orez brun, miere naturală în cantitate foarte mică.
Dulciuri acide: dulciuri, prăjituri, biscuiţi, napolitane, ciocolată, îndulcitori sintetici (zaharină, aspartam, sorbitol), miere artificială sau prelucrată cu zahăr, fructoză, lactoză.
Produse animale alcaline: ouă de prepeliţă, ouă de raţă.
Produse animale acide: mezeluri, toate tipurile de carne de mamifere, pasăre, peşte, gelatină, grăsime, icre, ouă de găină.
Băuturi alcaline: sucuri de legume rădăcinoase, ceaiuri de plante neîndulcite, apă plată şi apă de izvor (sunt considerate neutre dacă au un pH uşor trecut de 7, scrie pe sticlă).
Băuturi acide: toate băuturile alcoolice, răcoritoare sintetice, cola, cafea, cacao, sifon.
Diverse alcaline: aproape toate condimentele, produse din lucernă, alge, ghimbir, amalaki, sare de mare, drojdie de bere (calup).
Diverse acide: murături făcute cu oţet, maioneze, sare rafinată, sosuri, ketchup, pastă de roşii, muştar (pastă), curry, aditivi alimentari sintetici: arome, coloranţi, glutamat, conservanţi ca benzoat, oţet, saramură, fum.
Alimente uleioase alcaline: ulei presat la rece de floarea soarelui sau de măsline, ulei de peşte, ulei de primula, migdale, sâmburi de dovleac, alune, susan, castane, nucă de cocos proaspătă.
Alimente uleioase acide: ulei rafinat de floarea soarelui sau de măsline, fructe oleaginoase şi seminţe coapte sau prăjite, nuci, fistic.
Obiceiuri care alcalinizează corpul: somnul, relaxarea, sauna, exerciţiul fizic, meditaţia, exerciţiile de respiraţie, buna dispoziţie, bucuria, fericirea, calmul.
Obiceiuri care produc acidoză: fumatul, aromatizanţi şi parfumuri sintetice, somn insuficient, medicamentele de sinteză, suprasolicitarea, supărarea, mânia, stresul, ura, revolta.
Alimentele alcaline sau neutre care generează aciditate: zahăr, dulciuri, majoritatea produselor de cofetărie şi patiserie preparate cu făină albă şi zahăr, alimente bogate în glucide, cum ar fi orezul.
Alimentele acide care generează alcalinitate: lămâie, grapefruit, oţet de mere diluat în apă, murături uşor fermentate, cum sunt castraveţii de vară în saramură sau varza murată în primele 3 luni. Aceste alimente, prin acizii slabi pe care îi conţin, favorizează digestia şi scad hipersecreţia de acid din stomac.
Majoritatea fructelor au o reacţie chimică acidă în laborator, dar nu acelaşi lucru se petrece în corpul uman, pentru că în realitate ele devin alcaline prin metabolizare. În schimb mierea şi zahărul sunt alcaline, dar din cauza conţinutului mare de glucide formează acizi.
Trebuie reţinut faptul că în copilărie organismul reuşeşte mai uşor să se echilibreze după consumul de dulciuri şi carne, deşi copiii cresc mai sănătoşi fără să le mănânce, dar odată cu înaintarea în vârstă, consumul lor trebuie tot mai mult redus.
Benefică pentru eliminarea surplusului de aciditate este transpiraţia, de exemplu în saună. Sunt de asemenea recomandate înotul şi mersul pe bicicletă.
Mineralele naturale extrase din cochilii, coajă de ou, alge şi săruri marine, în special calciu, vitamina D, zinc, cupru şi magneziu sunt recomandate în curele pentru alcalinizarea corpului.
