Cercetătorii de la Universitatea Johns Hopkins au pus la punct o tehnică de obţinere a celulelor stem embrionare care nu numai că ar putea avea implicaţii foarte importante pentru tratarea unor boli grave, dar elimină şi controversele şi dificultăţile etice legate de obţinerea acestor celule.
Cercetătorii au descoperit o metodă eficientă şi sigură de transformare a celulelor adulte din sânge în celule de tip embrionar, identice cu cele ale unui embrion în vârstă de 6 zile. Cu ajutorul acestei metode, celulele sanguine adulte parcurg, practic, drumul înapoi, "întinerind", revenind la stadiul de celule stem nediferenţiate.
Importanţa celulelor stem în medicină constă în faptul că ele sunt pluripotente, adică se pot transforma în multe alte tipuri de celule, în funcţie de tratamentul la care sunt supuse. Astfel, din celulele stem embrionare pot fi "fabricate" celule musculare, osoase etc, în funcţie de necesitate, ce pot fi apoi implantate în organele respective, în scop terapeutic. Aceste transplanturi fiind obţinute din celulele proprii ale corpului, nu ar exista pericolul respingerii lor.
Terapia cu celule stem embrionare ar putea schimba pentru totdeauna universul medicinei umane, însă utilizarea lor pe scară largă este restricţionată de dificultăţile legate de obţinerea lor. Ele pot fi obţinute în mod direct fie din embrioni umani - o abordare extrem de controversată şi îngrădită legislativ -, fie din celulele stem prezente în cordonul ombilical, care poate fi păstrat în unităţi medicale specializate, pentru a fi folosit ulterior, în caz de nevoie, dar aceasta este o procedură costisitoare. Alternativ, celulele stem pot fi "fabricate" pornind de la celule adulte, ce pot fi determinate să revină la un stadiu incipient de dezvoltare - aşa-numita reprogramare, adesea realizată cu ajutorul unor virusuri. Dar utilizarea virusurilor poate determina apariţia unor mutaţii în ADN, mutaţii care uneori pot avea consecinţe grave asupra sănătăţii, mergând pînă la declanşarea cancerului.
Însă metoda pusă la punct de cercetătorii de la Universitatea Johns Hopkins înlătură multe dintre obstacole. În primul rând, foloseşte celulele adulte din sângele pacientului, deci nu va mai fi nevoie de păstrarea cordonului ombilical. Apoi, nu foloseşte reprogramarea cu ajutorul virusurilor, deci e mai sigură. Este şi eficientă: specialiştii au reuşit să transforme 50-60% dintre celulele sanguine adulte în celulele embrionare. Metoda utilizează plasmide, molecule de ADN prezente în bacterii şi în celulele organismelor eucariote (organisme la care materialul genetic este conţinut în nucleu, spre deosebire de bacterii, la care nu există nucleu). Plasmidele se pot replica independent de ADN-ul din cromozomi şi pot dispărea complet după ce şi-au îndeplinit funcţia.
Folosind impulsuri electrice, cercetătorii au realizat perforaţii în membranele celulelor sanguine extrase din măduva spinării unui pacient. Prin aceste orificii au fost injectate plasmide ce purtau patru gene specifice, programate pentru a face celulele să se întoarcă la un stadiu primordial. După ce plasmidele şi-au îndeplinit funcţia, aceste celule modificate au fost cultivate împreună cu celule extrase din măduva osoasă, iradiate în prealabil. După 7-14 zile, celulele cultivate s-au întors la stadiul de celulele embrionare.
Cercetătorii evaluează acum însuşirile celulelor astfel obţinute, dar potenţialul acestei metode este oricum deosebit. Odată înlăturate barierele etice şi legislative, cercetările în domeniul celulelor stem pot progresa mai rapid, ducând la crearea unor terapii noi şi, teoretic - într-un viitor îndepărtat -, la posibilitatea înlocuirii organelor îmbătrânite ale corpului uman cu unele noi - o perpetuă reîntinerire.
