Un studiu recent aduce noi argumente în sprijinul celor care susţin că realizarea anuală a unei mamografii nu reduce riscul ca femeia care face acest examen să moară de cancer mamar, conform unui material publicat de Reuters.
Acest studiu confirmă, de asemenea, că multe din anomaliile descoperite cu ocazia realizării acestor mamografii nu ar fi devenit fatale, chiar şi netratate.
Studiul, publicat în revista British Medical Journal, a fost realizat într-o perioadă de timp de 25 de ani, pe 89.835 de femei din Canada, cu vârsta cuprinsă între 40 şi 59 de ani, care au fost împărţite în două grupuri — un grup care a primit examene mamografice anuale şi un grup care a primit doar un consult medical anual clasic, prin palpare, fără mamografie.
Practica mamografiilor anuale a început din anii '80, când medicii erau convinşi că prin detectarea afecţiunilor oncologice din stadii incipiente salvează vieţi pentru că tumorile puteau fi tratate mai uşor. Între timp, această practică s-a transformat într-o afacere de multe miliarde de dolari.
În schimb, acest studiu "nu a identificat nicio legătură între mortalitatea provocată de cancerul mamar şi depistarea acestuia prin examen mamografic, nici la femeile cu vârsta între 40 — 49 de ani şi nici la cele cu vârsta între 50 — 59 de ani".
Dacă un cancer este suficient de agresiv şi de rezistent la tratament, se va dovedi fatal indiferent de momentul în care este descoperit. Descoperirea unui astfel de cancer, spre exemplu încă din 2007, printr-o mamografie, sau descoperirea lui abia în 2011, prin palpare, nu înseamnă decât că respectiva femeie a trăit o perioadă de timp mai lungă fiind conştientă de faptul că este bolnavă de cancer, şi nu că i-a crescut speranţa de viaţă după ce i-a fost pus diagnosticul, conform noului studiu.
Cercetătorii care au realizat acest studiu au ajuns la concluzia că mamografia măreşte timpul perceput al supravieţuirii cu cancer, fără a afecta în vreun fel modul în care decurge această boală.
În plus, pe lângă faptul că nu au o funcţie de reducere a mortalităţii de cancer mamar prin detectarea lui în stadii incipiente, mamografiile mai induc şi adevărate "epidemii" de "alarme false". Aproximativ 22% dintre cancerele aşa-zis invazive detectate prin mamografie nu produc simptome şi nu duc la decesul pacientului, conform studiului coordonat de Dr. Anthony Miller de la Universitatea din Toronto.
