Muşcăturile de pisică ce determină urgenţe medicale duc, în unul din trei cazuri, la spitalizare şi, în două cazuri din trei, la operaţie, relevă un studiu realizat într-un spital american, informează cotidianul francez Le Figaro.
Muşcăturile de pisică nu sunt cumva „subestimate”? Această întrebare vine imediat în minte după ce faci cunoştinţă cu rezultatele unui studiu coordonat de doctorul Brian Carlsen şi publicat în „Journal of Hand Surgery”. Alături de colegii săi din Mayo Clinic, Rochester (SUA), Carlsen a analizat fişele a 193 de pacienţi trataţi în perioada 2009-2011.
Jumătate dintre aceştia au fost internaţi la urgenţă, în timp ce restul în urma unei consultaţii de medicină generală. Spre marea surpriză a chirurgilor americani, aproape într-un caz din trei a fost necesară spitalizarea victimei (în medie pentru trei zile), în unele cazuri ajungându-se chiar la blocul operator, pentru ca rana să poată fi curăţată cum se cuvine.
După cum precizează Le Figaro, se estimează că, anual, în Franţa sunt muşcate de diverse animale între 250.000 şi 500.000 de persoane. Dintre acestea, 70.000 au nevoie de îngrijiri medicale. Muşcăturile de pisică, care reprezintă 10-15 la sută din totalul acestor incidente, sunt considerate „răni murdare”, în condiţiile în care saliva de pisică este plină de germeni, care nu sunt neapărat prietenii omului.
Comun de altfel pentru câini şi pisici, „Pasteurella multocida” este germenul care se găseşte în flora bucală normală a 70-90% dintre pisici. Tocmai acesta este germenul care a fost descoperit în 19 din 50 de culturi bacteriologice efectuate în cadrul studiului american.
Pisicile au colţi mici şi ascuţiţi, care se pot înfige profund în ţesuturile moi şi inocula bacterii în spaţii închise, cum sunt tendoanele, articulaţiile, oasele, ca şi cum un ac murdar ar fi implantat în carne. De aici necesitatea de a spăla imediat şi temeinic rănile, cu apă şi săpun.
De altfel, complicaţiile s-au dovedit frecvente (pe eşantionul analizat), cu 6 abcese, 14 leziuni de tendon, 2 leziuni ale nervilor şi 14 cazuri de reducere a mobilităţii articulaţiilor. Autorii studiului subliniază că prezenţa unei umflături, a unei roşeţi sau a unei muşcături într-o zonă sensibilă (articulaţie, tendon) constituie cei trei factori de risc de complicaţii care justifică un tratament viguros, în special cu antibiotice.
Majoritatea muşcăturilor de pisică „se produc” pe mână sau la încheietură şi, potrivit studiului Mayo Clinic, 44% sunt la nivelul unui tendon sau al unei articulaţii. Pericolul este ca infecţia să afecteze ambele structuri printr-o singură reacţie inflamatorie.
În cazul unei simple zgârieturi, gestul recomandat este cel de a curăţa plaga cu apă cu săpun sau cu un dezinfectant.
