Reducerea consumului de prăjeli poate scădea riscul de demenţă, au conchis cercetători americani în urma unui studiu realizat pe şoareci care a asociat o serie de compuşi găsiţi de regulă în carnea şi ouăle prăjite cu unele semne ale bolii Alzheimer, relatează cotidianul britanic Daily Mail.
Compuşii chimici problemă se găsesc îndeosebi în slănină, dar şi în diverşi biscuiţi şi produse de patiserie, iar cercetătorii susţin că reducerea consumului acestora ar putea contribui la prevenirea instalării demenţei sau chiar la revenirea memoriei pierdute.
Studiul realizat la Mount Sinai School of Medicine din New York, s-a concentrat asupra compuşilor cunoscuţi ca produse finale ale glicolizei avansate, sau AGE. Aceştia se formează în urma încălzirii grăsimilor, proteinelor şi zahărului, fiind întâlniţi la niveluri ridicate în slănină, cârnaţi, pizza şi burgeri, şi mai cu seamă în urma prăjirii sau prelucrării pe grătar ori în cuptor, în timp ce fierberea nu duce la formarea lor.
Cercetătorii au urmărit evoluţia unei grupe de şoareci hrăniţi cu mâncare având un nivel de AGE proporţional cu cel din dieta occidentală şi a unei alte grupe hrănite cu jumătate din acel nivel. Deşi consumul de calorii a fost acelaşi la amândouă grupele, doar şoarecii din prima grupă au suferit probleme de memorie, învăţare şi coordonare, odată cu înaintarea în vârstă. Mai mult, organismul lor a produs o cantitate mai mică dintr-o proteină căreia i se atribuie un rol anti-îmbătrânire şi creierele lor conţineau beta-amiloid, un fragment dintr-o proteină considerat unul din semnele specifice bolii Alzheimer.
Rezultatele unor experimente în care au fost implicaţi oameni au fost similare, notează Daily Mail. Astfel, teste făcute asupra unor pensionari sănătoşi au arătat că doar cei care consumaseră AGE în cantităţi mari au devenit mai uituci, lunile următoare.
Deşi mai este nevoie de studii suplimentare pe acest subiect, cercetătorii sunt de părere că reducerea acestor compuşi din alimentaţie ar putea contribui la îmbunătăţirea acuităţii mentale şi la combaterea „epidemiei” de Alzheimer, dar şi a diabetului, după cum a relatat jurnalul Academiei naţionale de ştiinţe.
Prof. Simon Lovestone, de la Universitatea Oxford, a apreciat în ce-l priveşte că soluţia nu va consta pur şi simplu în reducerea consumului unui tip de aliment şi creşterea altuia, dar şi-a exprimat speranţa că se vor descoperi noi tratamente împotriva demenţei pe măsură ce se va stabili cum anume apar disfuncţiile din organism şi creier.
Dr. Simon Ridley, de la Societatea de Alzheimer din Marea Britanie, a subliniat la rândul său că demenţa apare din cauze complexe şi riscul apariţiei ei ar putea fi influenţat de mai mulţi factori genetici şi de mediu care nu sunt pe deplin înţeleşi. „Până una-alta, toate dovezile indică faptul că o dietă echilibrată poate contribui la scăderea riscului de Alzheimer, în cadrul unui stil de viaţă sănătos care cuprinde mişcare în mod regulat, renunţarea la fumat şi ţinerea sub control a tensiunii arteriale şi a greutăţii”, a punctat dr. Ridley.
