De pe locul al patrulea în clasamentul ţărilor Uniunii Europene la nivelul anului 2010, cu o medie între 350 şi 400 de întreruperi de sarcină pe zi, România se confruntă în prezent cu o serioasă problemă constând în numărul îngrijorător al întreruperilor sarcinilor nedorite, acesta stagnând în ultimii ani în jurul cifrei de 100.000 - 128.000 pe an. Faptul că 84% dintre femeile fertile, participante la cel mai recent sondaj naţional realizat de IPP, prin divizia sa specializată de cercetare de teren, consideră că statul trebuie să se implice mai mult în prevenirea sarcinilor nedorite, arată indubitabil cât de puţină responsabilitate îşi asumă femeile în această privinţă pe fondul unei educaţii insuficiente şi chiar ineficiente cu privire la planningul familial şi sănătatea reproducerii în România.
Un procent îngrijorător de 49% dintre femeile fertile din România declară, în 2012, că nu au beneficiat de vreo formă de educaţie sexuală sau a reproducerii. Femeile din eşantionul cercetării IPP, reprezentative la nivel naţional, au în general un nivel scăzut de educaţie sexuală, respectiv în domeniul sănătăţii reproducerii, şi cunosc în general foarte puţin despre efectele folosirii mijloacelor de contracepţie. În locul asumării de responsabilităţi pe baza accesării cât mai multor informaţii, ele aşteptă ca statul să facă mai mult.
46% din respondentele la sondaj pretind că nu ar fi îngrijorate că ar putea rămâne însărcinate fără să îşi dorească. De altfel, 36% dintre femei declară că au avut cel puţin un avort iar potrivit răspunsurilor oferite, o femeie din patru de peste 33 ani a făcut cel puţin un avort (numărul femeilor cu vârste cuprinse între 18 şi 32 de ani ce au realizat întreruperi de sarcină este totuşi în scădere faţă de cercetări similare din anii precedenţi). Îngrijorător pentru responsabilitatea fiecăreia faţă de controlul stării de sănătate este şi procentul de 47% al celor care spun că au făcut un control ginecologic mai rar de o dată pe an.
"Mai grav, 5% spun că nu au fost niciodată la un control de specialitate, ceea ce este îngrijorător pentru starea de sănătate a femeilor, de unde şi incidenţa tot mai mare a cazurilor de cancer de col uterin”, apreciază prof. dr. Radu Vlădăreanu, Şeful Clinicii de Obstetrică Ginecologie de la Spitalul Elias din Bucureşti, expert în prezenta echipă de cercetare coordonată de IPP.
Deşi marea lor majoritate (67%) pretind că ştiu suficient în legătură cu metodele de prevenire a sarcinilor nedorite dar că nu le folosesc (48% nu folosesc prezervativ, 56% nu folosesc anticoncepţionale), un procent de 52% din cele ce nu au folosit mijloace contraceptive afirmă că a auzit despre reacţii adverse pe care anticoncepţionalele orale le-ar produce.
"Ca medic specialist în endocrinologie, recomand femeilor să se documenteze şi să caute informaţii de la specialist. Din păcate, în acest moment ele susţin că accesează informaţii de specialitate prin faptul că urmăresc la televizor un pretins specialist sau folosesc părerile unor cunoştinţe care la rândul lor au fost la medic pentru propria problemă”, consideră conf. dr. Cătălina Poiană, medic endocrinolog, Institutul de Endocrinologie „C.I. Parhon” din Bucureşti, expert implicat de IPP în prezenta cercetare.
