A apărut un studiu care va face fără îndoială plăcere oamenilor fericiţi şi care ar putea fi un necaz în plus pentru cei care suferă de depresie sau anxietate. Cercetători britanici au desfăşurat un studiu pe aproape 8.000 de funcţionari englezi (cu vârsta medie de 49 de ani), în urma căruia afirmă că fericirea sau mulţumirea are efecte benefice asupra inimii şi a vaselor sanguine care o alimentează, scrie Le Point.
Rezultatele studiului sunt publicate online de European Heart Journal. Funcţionarii au răspuns la un chestionar despre şapte aspecte specifice ale vieţii lor zilnice: relaţiile amoroase, timpul liber, nivelul de trai, profesia, familia, viaţa sexuală şi identitatea. Li s-a cerut să-şi aprecieze gradul de satisfacţie în fiecare din domeniile menţionate, pe o scară de la 1 („foarte nemulţumit”) la 7 („foarte mulţumit”). Notele de la fiecare rubrică au fost combinate pentru a da o cifră medie a satisfacţiei în privinţa vieţii în ansamblu. Au fost apoi trecute în revistă dosarele medicale ale pacienţilor pentru a vedea care decese pot fi puse în legătură cu boli coronariene, crize cardiace neletale şi angine pectorale, pe o perioadă de circa şase ani.
Potrivit cercetătorilor, nivelurile crescute de satisfacţie în viaţă determină o scădere cu 13% a riscului unei afecţiuni coronariene faţă de nivelurile joase. Atât la bărbaţi, cât şi al femei, patru domenii par a fi în legătură mai strânsă cu riscul cardiovascular: profesia, familia, viaţa sexuală şi identitatea (nu şi relaţiile amoroase, timpul liber sau nivelul de trai).
Rezultatele nu-l miră pe profesorul Nicolas Danchin, cardiolog la spitalul european „Georges Pompidou” (Paris). „Se ştie de multă vreme că depresia şi anxietatea sunt factori reali de risc pentru bolile cardiovasculare şi că stresul acut provoacă infarcturi ale miocardului. Au dovedit-o diferite studii epidemiologice”, spune specialistul. În schimb, descoperirea efectelor benefice ale unei stări psihologice „pozitive” este mai recentă şi merită să fie aprofundată.
Există totuşi o întrebare la care nimeni nu poate răspunde încă: efectul pozitiv al satisfacţiei este real ori contează numai absenţa unui efect negativ atunci când persoanele în cauză nu sunt nici depresive, nici anxioase?
