Formaţiune cenuşie a creierului, hipotalamusul corespunde părţii inferioare a encefalului, având rol important în reglarea superioară a funcţiilor vegetative ale organismului, important pentru răspunsuri de învăţare, memorie şi de stres. Cercetările efectuate pe animale au arătat că preocupările precoce ale mamei au un efect pozitiv asupra creşterii puiului, experienţele fiind realizate la şoareci.
Studiile efectuate la copii au demonstrat o legătură între experienţele sociale, la o vârstă fragedă, şi volumul amigdalelor, care ajută la reglarea, procesarea şi memorarea reacţiilor emoţionale. Numeroase studii au descoperit, de asemenea, că la copiii crescuţi într-un mediu cultivat sunt rezultate mai bune la şcoală şi sunt mult mai dezvoltaţi intelectual decât alţi copii, mai puţin educaţi.
Imagini ale creierului au arătat cum dragostea unei mame afectează fizic volumul hipotalamusului copilului ei. În cadrul studiului, copiii care au avut o atenţie deosebită din partea mamelor au avut o creştere a volumului hipotalamusului de 10%, mai mare decât a copiilor care nu au beneficiat de atenţia mamelor lor. Cercetarea a sugerat o legătură între hipotalamus şi o memorie mai bună. “Putem spune că mediul psiho-social are un impact semnificativ asupra modului în care creierul uman se dezvoltă”, consideră dr. Joan Luby, cercetător al studiului şi psihiatru în cadrul Universităţii Washington şi al Şcolii de Medicină din St Louis, Mo. “Se pune un accent deosebit în ceea ce priveşte învăţarea timpurie a copiilor, care va influenţa pozitiv dezvoltarea lor, spune Luby”.
Cercetarea face parte dintr-un proiect, aflat în curs de desfăşurare, pentru a urmări dezvoltarea copiilor cu debut precoce de depresie. Ca parte a proiectului, Luby şi colegii ei au evaluat copii cu vârste cuprinse între 3 şi 6 ani şi care au manifestat, la început, simptome de depresie sau alte tulburări psihice. Cercetătorii au plasat în mai multe camere mame şi copii, fiecare având un cadou împachetat atractiv şi un sondaj pe care mama urma să-l completeze. Unii copii, preţ de cinci minute, nu au deschis cadoul până când mamele lor nu au terminat de scris. Psihiatrii au efectuat evaluarea atât a mamelor, cât şi a copiilor, fără a avea cunoştinţe despre starea de sănătate a copiilor sau temperamentul părinţilor. Patru ani mai târziu, cercetătorii au scanat 92 de copii, respectiv au fost efectuate IRM (imagistică prin rezonanţă magnetică). Prin comparaţie, la copiii care nu au avut atenţia cuvenită din partea mamelor, activitatea hipotalamusului a fost mai mică, respectiv 9,2%, faţă de acei copii care au fost mult mai îngrijiţi de mamele lor. La copiii deprimaţi, mamele fiind mai reci cu aceştia, activitatea hipotalamusului a avut valori mai mici cu 6-10,6%.
Luby şi echipa sa va continua studiul după ce copiii vor fi mai mari pentru a vedea cum alte regiuni ale creierului se modifică în funcţie de modul în care sunt crescuţi. “Este clar că educaţia, atenţia unui părinte, nu este necesară doar pentru dezvoltarea copilului, ci aduce şi modificări fizice ale creierului“, a spus Luby.
