În urmă cu opt ani, Galaţiul se afla în faţa unei uriaşe provocări: cea mai mare criză economică de după al doilea răboi mondial lovea şi la malul Dunării. Piaţa imobiliară se prăbuşise, lăsând în urmă blocuri întregi neterminate (cum s-a întâmplat cu complexul Beyler) şi case devalorizate. Sute de afaceri se închideau şi mii de oameni se trezeau pe drumuri. Prin Ordonanţă de Guvern, salariile erau tăiate iar investiţiile publice, anulate.
În aceste condiţii mi-am început, în 2008, mandatul de viceprimar. Un mandat în care trebuia să asigur normalitatea, alături de colegii din administraţie, când totul în jur era anormal.
Gălăţenilor li s-a părut firesc atunci, în criză, să aibă toţi apă rece, apă caldă şi căldură. Acum, deşi problemele economice au trecut, cei mai mulţi nu le mai au.
Deşi eram în criză, în 2012, la sfârşitul mandatului meu, Galaţiul avea cu o mie de locuri de muncă mai mult decât în 2010. Acum sunt cu 7.000 mai puţin, iar 400 de oameni au rămas pe drumuri doar în ultima lună, de când s-a suspendat circulaţia microbuzelor maxi-taxi.
Când eram viceprimar, dacă voiam să avem investiţii, trebuia să le căutăm în altă parte, pentru că bugetul local era unul de criză. S-a reuşit atragerea a 150 de milioane de euro iar Galaţiul a ajuns în primele trei municipii din ţară la atragerea de fonduri europene.
Pe lângă proiecte mari, cum ar fi cel de schimbare a reţelei de canalizare, au fost făcute şi câteva zeci de proiecte sociale mici. De exemplu, a fost modernizat şi extins Centrul Multifuncţional de recuperare KIDS (finanţat prin Programul Operaţional Regional). Contractul, semnat în februarie 2011, avea o valoare de 750.000 de euro. Pentru tinerii proveniţi din centre de plasament, a fost făcut tot din fonduri europene Centrul multifuncţional – Zimbru 2 (în valoare de 1,7 milioane de lei).
Alt exemplu: modernizarea Căminului pentru Persoanele Vârstnice Sf. Spiridon (investiţie de 3,5 milioane de lei, derulată în perioada iulie 2009 – septembrie 2010). În acelaşi domeniu, s-a modernizat centrul multifuncţional de servicii sociomedicale pentru persoanele vârstnice, contractul în valoare de 5,5 milioane de lei fiind semnat în luna mai 2011. Fostul azil de bătrâni din Galaţi (inaugurat în 1902) a fost renovat şi extins cu un nou corp de clădire complet dotat.
Nu a fost uitată nici reţeaua de drumuri, astfel că în 2011 a fost semnat contractul de finanţare de 54 de milioane de lei pentru modernizarea a patru dintre cele mai importante artere gălăţene: Oţelarilor, Stadionului, Frunzei şi Gheorghe Asachi. Tot în 2011 au fost semnate contractele de finanţare pentru renovarea Grădinii Publice sau a Parcului Rizer.
În plan educaţional, ştiu foarte bine situaţia nu doar pentru că am predat la Facultatea de Medicină, ci şi pentru că am susţinut sistemul: am decis să fie premiaţi cu bani elevii buni la învăţătură şi am sprijinit construirea de noi grădiniţe (5, 24 şi 58), plus reabilitarea altor şcoli (9, 28, 29 etc) sau licee - tot cu finanţare europeană. Din păcate, în ultimii patru ani nu doar că nu s-a construit vreo clasă nouă, dar Şcoala nr. 1, recent modernizată, va fi închisă din toamnă; apoi, chiar în aceste zile, terenul de sport al Liceului Cuza este demolat de autorităţi.
Faţă de mandatul meu, preţurile au fost mărite la toate utilităţile, în unele cazuri chiar şi cu peste 200% (cum ar fi taxa pe canalizare plătită de persoanele juridice). Dacă în 2012, când părăseam Primăria Galaţi, un metru cub de apă rece costa 3 lei, acum e 3,84 lei; taxa de ecarisaj s-a mărit şi ea cu 15%, pentru a da doar câteva exemple.
Deşi în ultimii patru ani au fost bani, bugetul oraşului nu a fost niciodată integral cheltuit. De exemplu: în 2014, au rămas 59 milioane de lei, în 2013 - 28 de milioane de lei iar în 2012 - 33,4 milioane de lei. În schimb, s-a făcut un împrumut de 100 milioane de lei de la BERD, împrumut pe care va trebui să-l achităm tot noi, gălăţenii, în anii care vor urma.
Ce am făcut ca viceprimar în cei patru ani? Lucruri normale, deşi totul în jur era anormal, din cauza crizei: am sprijinit mediul economic şi educaţional, am rezolvat problemele sociale sau cele legate de mediu. Am făcut să nu se simtă ce vremuri grele erau în jur.
Ce vă propun? Să revenim la normal. De dragul copiilor şi al părinţilor noştri, nu ne mai permitem experimente ratate.Cu prietenie,
Nicuşor Ciumacenco
