Cel mai recent Eurobarometru privind percepţia corupţiei arată că 96% dintre români sunt "total de acord" că în ţara lor corupţia este o problemă majoră, în timp ce 78% dintre ei consideră că în România corupţia este mai răspândită comparativ cu alte state UE.
Studiul Eurobarometru arată că 96% dintre români sunt "total de acord" că în ţara lor corupţia este o problemă majoră. Situaţia este încă şi mai gravă în Gecia, unde 98% dintre cetăţeni consideră corupţia ca o problemă majoră a ţării lor. În Portugalia şi Cipru, 97% dintre respondenţi au împărtăşit această opinie. Procente egale celui înregistrat în cazul României au fost în Ungaria, în timp ce în Bulgaria 95% dintre cetăţeni au apreciat că în ţara lor corupţia este o problemă majoră. La celălalt capăt al topului se află ţări precum Danemarca sau Olanda, unde doar 19%, respectiv 34% dintre cetăţeni au identificat corupţia drept o problemă majoră la nivel naţional.
Respondenţii din Grecia (80%), urmaţi de cei din România (78%) şi Bulgaria (75%) sunt printre cetăţenii europeni care cred că în ţara lor corupţia este mai răspândită comparativ cu alte state membre UE.
Românii nu sunt, însă, spre deosebire de cetăţenii altor state membre UE mai vechi, convinşi că există corupţie şi în instituţiile europene. Astfel, în timp ce 87% dintre cetăţenii austrieci, 85% dintre cei din Suedia, 84% dintre portughezi, 83% dintre spanioli şi 81% dintre germani şi greci cred că există corupţie în instituţiile europene, doar 52% dintre polonezi, 56% dintre români şi 57% dintre bulgari cred că acest fenomen există la nivelul instituţiilor Uniunii.
Studiul Comisiei mai arată că în 23 dintre cele 27 de state membre UE cetăţenii care consideră că sunt informaţi în legătură cu nivelul de corupţie din ţara lor reprezintă un procent minoritar. Există însă şi excepţii, respectiv ţări în care cetăţenii spun că sunt informaţi despre nivelul corupţiei din ţara lor: Cipru (69%), Grecia (57%), România (53%) şi Italia (52%).
Pe de altă parte, în majoritatea statelor UE s-a înregistrat o îmbunătăţire în percepţia referitoare la nivelul corupţiei serviciilor de poliţie. România este însă "o excepţie notabilă", potrivit studiului CE, numărul celor care consideră că s-a intensificat corupţia în rândul politiei crescând cu 14%.
Românii sunt cetăţenii UE care au dat cele mai multe răspunsuri afirmative la întrebarea: "În ultimele 12 luni, cineva din ţara dumneavoastră v-a cerut sau s-a aşteptat să-i oferiţi mită pentru serviciile prestate?". Astfel 31 % dintre români au dat un răspuns afirmativ la această întrebare, în timp ce, în Olanda, doar 1% din populaţie s-a confruntat cu o astfel de situaţie, iar la nivelul statelor UE media a fost de 8%.
Studiul mai arată că, dintre toate statele UE, cetăţenii din România (61%) sunt cei care consideră în cea mai mare măsură că politicienii nu fac suficient pentru combaterea corupţiei. La polul opus se află Danemarca, unde numai 14% dintre respondenţi au împărtăşit această opinie. Totodată, potrivit sursei citate, 79% dintre români consideră că Guvernul lor nu este eficient în combaterea corupţiei.
În ceea ce priveşte încrederea în ONG-uri pentru rezolvarea cazurilor de corupţie, studiul CE arată că britanicii au cea mai mare încredere (20%) în acestea. Pe de altă parte, 19% dintre belgieni se declară încrezători în capacitatea sindicatelor, în timp ce doar 1% dintre români şi bulgari au încredere.
Totodată, britanicii (13%) sunt cei care au cea mai mare încredere în faptul că aleşii sunt cei cărora le pot încredinţa un caz de corupţie pentru rezolvare. Cel mai redus nivel de încredere a fost exprimat în Bulgaria, Grecia, Polonia, România şi Slovenia, unde doar 2% dintre respondenţi au spus că ar încredinţa spre rezolvare un caz de corupţie unui politician.
