Doar trei români din 1.000 sunt interesaţi, într-o lună, de tema Marii Uniri şi doar unul din 2.000 este interesat de Centenarul propriu-zis, căutările pe Google pornind de la „când a avut loc Marea Unire” până la „câţi ani sunt într-un centenar” sau „unde a avut loc Unirea de la Alba Iulia”.
Raportându-ne la cei 11.000.000 de români conectaţi la internet, din analiză reiese că dacă 3 români din 1.000 sunt interesaţi lunar de tema Marii Uniri, numai 0,6 din 1.000 sunt interesaţi de Centenarul propriu zis (de 5 de ori mai puţini), arată casa de audit comunicaţional şi marketing strategic „Fugaşin & Partenerii”, care a lansat studiul ce măsoară interesul românilor faţă de temele „Centenar”, „Marea Unire” şi „fotograful Unirii” în mediul online.
Din cei 37.560 de români interesaţi lunar de temele analizate, 1 din 50 se întreabă în plin an centenar „Când a avut loc Marea Unire”, în timp ce 1 din 25 de români se întreabă „Cine a înfăptuit Unirea” şi un procent similar se întreabă „Care este semnificaţia zilei de 1 decembrie”.
„Mai grav, 1 din 300 de români interesaţi de Centenar se întreabă «CÂŢI ANI sunt într-un centenar». Un procent de 0,1% din cei 37.560 de români care caută lunar informaţii despre aceste teme nu ştiu «UNDE a avut loc Unirea de la Alba Iulia». În total, 1 din 8 români care a căutat pe internet informaţii nu cunoaşte însemnătatea marelui eveniment istoric!”, arată comunicatul casei de audit.
În primele 3 luni ale anului românii au fost interesaţi, conform Google Trends, în ordine de emisiunea TV Exatlon, de Australian Open şi de Calendarul Ortodox, urmate de Simona Halep.
Dacă ne referim doar la Centenar, nu la Marea Unire în general, curiozitatea românilor este legată de semnificaţia istorică, nu de acţiunile sau activităţile sau evenimentele organizate în prezent sau de semnificaţia acestui eveniment pentru România anului 2018.
Echipa de analiză a corelat toate ştirile apărute în ultimele 12 luni cu impactul acestora în social media şi pe bloguri, măsurând apoi interesul societăţii civile şi al autorităţilor faţă de temă, independent de ştirile „oficiale”. Monitorizarea include instituţii, organizaţii neguvernamentale, persoane fizice dar şi companii private.
„Companiile private nu ar trebui să irosească ocazia asocierii cu această temă”, explică Florian Fugaşin, fondatorul casei de audit comunicaţional, „mai ales dacă strategia le permite asocierea în iniţiative comune care oferă o expunere de lungă durată în medii noi. Românii nu doar că privesc cu reticenţă, dar sunt deja sătui de iniţiative patriotarde care nu lasă nimic concret în urmă pentru generaţiile următoare. Din măsurătorile noastre reiese că o campanie publicitară derulată pe cont propriu sub umbrela Centenară este la fel de ineficientă ca şi iniţiativele anacronice ale autorităţilor. Dar există şi alternative”.
Românii se dovedesc interesaţi de personaje istorice fără încărcătură politică, de eroi noi, aşa cum este „fotograful Unirii”, Samoilă Mârza. Deşi un personaj „de coloratură” cum este caracterizat de istorici, el creşte în notorietate şi interes cu fiecare lună, putând deveni un vector de interes prin asocierea în campanii.
În ultimul an, cu toate dezbaterile publice referitoare la Centenar - articole în mass media, politicieni care trag semnale de alarmă, edili care se plâng de bugetele tăiate etc. - media căutărilor online despre „Marea Unire”, Centenar şi fotograful Unirii la un loc este de circa 37.560 pe lună. Dintre acestea, 30.530 de români sunt interesaţi lunar doar de „Marea Unire” şi subtemele conexe, în timp ce numai 5.820 sunt interesaţi de Centenar. Din aceştia, 1.320 au fost interesaţi de temă doar pentru şcoală (referate, compuneri şi eseuri).
