Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a declarat, în cadrul unui seminar pe tema gestionării deşeurilor, că România reciclează doar 1% din deşeurile pe care le produce, restul fiind "depozitate", adică ţinute în gropile de gunoi. Declaraţia ministrului se bazează atât pe statisticile interne, cât şi pe rezultatele unui studiu în acest sens realizat la nivelul Uniunii Europene referitor la anul 2008, care plasa România şi Bulgaria pe ultimele locuri între statele UE în această privinţă. Ministrul Mediului a amintit de Sistemul Integrat de Management al Deşeurilor (SIMD), care ar trebui implementat în fiecare judeţ din ţară până în 2015. "Am închis până acum 137 de depozite şi mai trebuie să închidem alte o sută. Sper ca, din banii de la Uniunea Europeană, până în 2015 să avem implementat Sistemul Integrat de Management al Deşeurilor în toate judeţele. Avem contracte, dar responsabilitatea implementării acestui sistem stă exclusiv în puterea autorităţilor locale. Ei fac licitaţiile, ei implementează", a spus Borbely în discursul susţinut în faţa participanţilor la conferinţă.
Borbely a mai anunţat că România este fruntaşă în accesarea fondurilor europene în domeniul managementului deşeurilor. "Numai în ultimele două luni am semnat contracte de peste 800 de milioane de euro, şi suntem deja la grafic în 2012", a spus Borbely. "În ceea ce priveşte reciclarea şi colectarea selectivă, anul trecut am adus o hotărâre de guvern prin care cel puţin 15 la sută din cantitatea de deşeuri să se recicleze. Va trebui să analizăm şi varianta de cogenerare şi coincinerare, profitând de tehnologia deja existentă, la nivelul UE, pentru că aici se incinerează până la 20 la sută din cantitatea de deşeuri. România, ca a şaptea ţară ca mărime din UE, poate demonstra că în 2015 se poate achita de toate cerinţele impuse de legislaţia europeană pe problematica deşeurilor", a conchis Borbely, fără a se referi la ţinta din 2020, când România ar trebui să recicleze jumătate din deşeurile pe care le produce, indiferent de tipul lor.
Ionuţ Georgescu, directorul Direcţiei de Gestiune a Deşeurilor şi a Substanţelor Periculoase din minister, a declarat însă că ţinta de reciclare de 50 la sută din totalul deşeurilor produse în România stabilită pentru anul 2020 este "imposibil de atins". "Este imposibil să mai ajungem la acest nivel. Gata, am pierdut trenul ăsta, a plecat de mult timp din gară", a declarat Ionuţ Georgescu. Acesta a susţinut necesitatea întocmirii unui plan "realist", eventual cu termen în anul 2030, pentru a atinge acest obiectiv. El a precizat că un proiect de lege care "revoluţionează" modul de gestionare a deşeurilor în România a fost deja transmis Parlamentului, pentru aprobare. "Este vorba despre un proiect de lege menit să încurajeze reciclarea", a spus Georgescu. El a explicat că, în prezent, depozitarea este o soluţie "mult mai ieftină" decât reciclarea, astfel că operatorii de salubritate sunt tentaţi să o folosească pentru a putea supravieţui din punct de vedere economic. În aceste condiţii, statul se gândeşte să introducă o taxă de depozitare la gropile de gunoi. "Această taxă poate fi acoperită în două moduri: fie primarii îşi vor asuma riscurile şi o vor transfera direct la cetăţean, lucru greu de crezut, având în vedere interesul electoral, fie vor face, împreună cu firmele de salubrizare, proiecte care să încurajeze colectarea selectivă şi, prin urmare, valorificarea deşeurilor într-un alt mod decât depozitarea la groapă", a afirmat Georgescu. Acesta a mai spus că taxa de depozitare ar urma să crească progresiv, pentru ca, în final, soluţia gropilor de gunoi să nu mai fie competitivă economic, fiind astfel încurajată reciclarea. "Dacă va fi mai scump să le duci la groapă decât la compostare sau la incinerare, trebuie să mergi pe varianta mai ieftină. Aici însă nu ţi se primesc decât dacă sunt colectate selectiv. Dacă sunt colectate selectiv, pot fi mai uşor valorificate prin reciclare", a arătat Georgescu.
Întrebat cine va suporta costurile pentru infrastructura de colectare selectivă, Georgescu a răspuns că realizarea acesteia trebuie să se facă din fonduri europene, din bani de la Administraţia Fondului de Mediu şi în parteneriat cu asociaţiile de gestiune colectivă a deşeurilor.
La rândul lui, comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu, Silvian Ionescu, a declarat că, prin depozitare, România nu face, în prezent, altceva decât a făcut "pe vremea lui Ceauşescu", adică "Un morman imens de gunoaie care poluează". Ionescu a subliniat că o eventuală taxă de depozitare ar fi o soluţie şi pentru a preveni depozitarea în România a deşeurilor provenind din alte state ale Uniunii Europene. "În prezent, noi suntem protejaţi. Până în 2013 avem dreptul să nu primim niciun transport de gunoaie care să fie depozitat pe teritoriul nostru. După acest termen însă ne putem trezi cu transporturi de gunoi din afară care să vină la noi, la depozitare, pentru că preţul este mult mai mic decât la ei, şi nu vom mai avea dreptul să le refuzăm. Ca să evităm asta trebuie să avem o taxă de depozitare comparabilă cu cele din alte state UE", a afirmat Ionescu. El a mai spus că, în prezent, există o "taxă comunitară" pentru depozitarea deşeurilor, care însă nu este plătită de aproape trei sferturi din populaţia României. "La sate nu plăteşte nimeni nimic, pentru că primarul ştie că, mai devreme sau mai târziu, va trebui să fie din nou ales", a spus Ionescu.
Doar unu la sută din cantitatea de 382 de kilograme de gunoi produs în 2008 de fiecare român din oraşele mari a fost reciclat, restul fiind depozitat, definitiv sau temporar, în gropi de gunoi, potrivit unei statistici a Eurostat. Singura ţară cu o rată de reciclare mai mică decât România este, potrivit studiului, Bulgaria, stat în care absolut tot gunoiul menajer din municipii este dus la gropile de gunoi. Conform documentului, fiecare cetăţean al oraşelor mari din statele UE a produs, în 2008, 524 de kilograme de deşeuri, din care 40 la sută au ajuns în gropile de gunoi, 20 la sută au fost incinerate, 23 la sută reciclate şi 17 la sută distruse prin descompunere.
