Drumul parcurs de România în ultima jumătate de secol de cinematografie trece de la superproducţiile epice şi naţionaliste din comunism la transformarea într-un loc preferat de filmare pentru industria de la Hollywood, care profită de preţuri mici şi profesionişti de calitate, semnalează corespondentul EFE de la Bucureşti.
Astfel, România a depăşit ţări precum Ungaria sau Cehia în calitate de "Mecca" a marilor producţii internaţionale, după cum spune chiar Terry Gilliam, unul dintre membrii grupului Monthy Python, care este şi un consacrat regizor de film american. "După căderea comunismului a fost Praga, apoi, Budapesta. Acum este Bucureşti", spune el, după ce a pus ochii pe România pentru a-şi turna filmele. Acelaşi lucru l-au făcut în ultimii ani actori şi regizori precum Sharon Stone, Jean Claude Van Damme, Nicolas Cage, Mickey Rourke, John Voigt, Kevin Costner, Francis Ford Coppola, Miguel Ãngel Muñoz sau José Coronado.
Toţi au fost atraşi de costurile de filmare mici, de calitatea tehnicienilor şi de infrastructură, dar şi de varietatea peisajelor şi a zonelor din jurul oraşelor, după cum a explicat pentru EFE Bogdan Moncea, din partea casei de producţie Castel Film. Primele filme străine filmate în România au apărut la începutul anilor 90, şi de atunci "au fost construite noi platouri de filmare, au apărut echipamente, iar profesioniştii din domeniu au fost tot mai pregătiţi şi instruiţi în ceea ce priveşte modul american de a face filme", comentează el. Iar momentul cel mai important a fost cel al turnării filmului Cold Mountain în 2002, în care joacă actorii americani Jude Law şi Nicole Kidman. A fost cea mai amplă producţie realizată în România şi a consolidat faima ţării, drept loc propice pentru industria cinematografică.
La această faimă a contribuit şi succesul cunoscut în ultimii ani de cinematografia românească la festivaluri internaţionale precum Cannes, filme ale regizorilor din noua generaţie, în frunte cu Cristian Mungiu, care a câştigat Palme d'Or cu "4 luni, trei săptămâni şi două zile", după cum aminteşte corespondentul agenţiei spaniole de presă. De asemenea, la aceeaşi faimă a contribuit poate şi tradiţia unei industrii naţionale care în comunism producea aproximativ treizeci de filme pe an, printre care se numără impresionantele filme destinate exaltării faptelor istorice, realizate de cunoscutul regizor Sergiu Nicolaescu, mai scrie EFE.
Bogdan Moncea susţine că unul dintre marile avantaje ale unei filmări în România este diversitatea arhitecturală a naturii, care le permite regizorilor să spună poveşti foarte diferite în aceste peisaje. Bucureştiul însuşi oferă mai multe opţiuni: casele din secolul 19, blocurile uniforme, de tip comunist, precum şi energia şi modernitatea unui oraş cosmopolit. Şi aproape, la ceva mai mult de două ore cu maşina se află munţii Transilvaniei şi impecabilele oraşe şi castele medievale. La est se află coasta Mării Negre, iar în sud interminabilele câmpii deşertice, perfecte pentru filmele din Vest.
În centrul ţării, în Argeş, a fost turnat în urmă cu un an miniserialul de televiziune 'Hatfields & McCoys (Familiile Hatfields şi McCoys), cu Kevin Costner în rolul principal şi care povesteşte rivalitatea seculară dintre două familii, pe durata Războiului Civil din SUA. A înregistrat cea mai ridicată audienţă a unei emisiuni nesportive, în istoria televiziunii americane. Producţia a fost una dintre marile câştigătoare la ultima ediţie a premiilor Emmy, iar Costner a câştigat primul Emmy din carieră. Trei tehnicieni români care au participat la filmări au fost nominalizaţi la secţiunea tehnică a premiilor, iar unul dintre operatori a luat premiul pentru cel mai bun specialist în combinarea sunetelor. Costner însuşi şi-a lăudat colaboratorii din România, în discursul de la premii. "A trebuit să ajungem în România ca să filmăm această poveste americană, aşa că vreau să mulţumesc comunităţii cinematografice care ne-a ajutat la Bucureşti", a spus el, şi gestul lui a fost foarte lăudat de presa românească.
