România s-a menţinut pe locul 13 în topul celor mai atractive ţări din lume pentru investiţii în energii regenerabile, conform celui mai recent raport trimestrial Ernst&Young privind indicele global de atractivitate a ţărilor în privinţa energiilor regenerabile, a remis miercuri AGERPRES.
Cu o diminuare continuă a sectoarelor privat şi public în încercarea de a reduce nivelul de îndatorare şi cu o creştere a venitului gospodăriilor pentru bunuri nealimentare aproape nulă în 2012, consumul pe gospodărie în zona euro este de aşteptat să se reducă cu 0,7% în 2012, iar investiţiile în afaceri, de asemenea, sunt susceptibile a se reduce cu aproximativ 1,5%.
Drept urmare, se aşteaptă ca cererea de energie şi gaze naturale să stagneze sau să se afle doar în creştere uşoară (mai puţin de 0,5%) în 2012 şi 2013. Ernst&Young apreciază că este posibil ca preţurile finale de consum să fie păstrate scăzute datorită presiunii politice pentru menţinerea preţurilor accesibile - un fenomen cu care companiile de utilităţi va trebui să se obişnuiască.
„Pentru multe companii de energie şi utilităţi, supravieţuirea în recesiune, dar şi prosperitatea ulterioară, depinde de diminuarea riscurilor pe termen scurt şi de căutarea oportunităţilor de creştere pe termen lung. Este mai important ca niciodată, ca aceste companii să păstreze o atenţie sporită cu privire la politicile guvernamentale, având în vedere că presiunea de a menţine accesibilitatea preţurilor la energie este mai puternică ca oricând”, explică Saulius Adomaitis, Partener şi Lider al Departamentului de Asistenţă în Afaceri al Ernst&Young România.
Politizarea în creştere a politicilor energetice a condus la crearea unui nivel suplimentar de incertitudine într-o piaţă deja volatilă. Schimbări rapide în politici au loc în întreaga Europa, variind de la impozitul pe câştiguri obţinute din exploatarea energiei nucleare (Germania, Belgia), impozitul asupra companiilor energetice (impozitul "Robin Hood" în Italia), până la tăieri ale subvenţiilor pentru panouri solare fotovoltaice (Spania, Italia, Germania şi Marea Britanie). Aceste schimbări în politicile energetice, conduse de eforturile guvernelor de a reduce datoria publică, transmit, conform Ernst&Young, semnale mixte, atât sectorului utilităţilor, cât şi investitorilor, şi este posibil ca incertitudinea politică să continue a fi o problemă în pieţele europene de energie.
La aceste provocări se adaugă presiunea asupra companiilor de utilităţi de a investi în active necesare pentru a-şi moderniza reţelele, prin cheltuieli ridicate de capital. Estimările privind investiţia totală necesară în următorii 10 ani variază pe măsură ce sunt introduse noi politici şi reglementări, dar este probabil ca aceasta să depăşească 80 miliarde de euro anual în următorii cinci ani. Dacă adăugăm această cifră la ceea ce companiile de utilităţi trebuie să refinanţeze, din 2012 până în 2014, credite şi obligaţiuni în valoare de peste 100 miliarde euro, devine clar faptul că accesarea acestor fonduri ar însemna un efort financiar important, chiar şi într-o piaţă aflată în creştere. În climatul economic actual, o astfel de operaţiune începe să se arate foarte incertă.
Progresul realizat de România în ultimii ani în domeniul energiei regenerabile a avut la bază atractivitatea dată realizării acestor investiţii aici de legislaţia certificatelor verzi. Însă de acum înainte planurile de investiţii anunţate în energie vizează sectoarele tradiţionale ale producţiei, în termocentrale şi hidrocentrale. Pentru a rămâne în joc şi pentru a putea atrage investiţiile pe care şi le doreşte în aceste domenii, România trebuie să treacă la construirea de programe coerente care să facă aceste investiţii atractive şi, în acelaşi timp, să continue să sprijine investirea în noi tehnologii, cum ar fi serviciile energetice şi de reţele computerizate de energie.
