Achiziţionarea avioanelor în acest an este prioritatea numărul unu a armatei române, a declarat recent ministrul român al apărării. Mircea Duşa, care a fost investit în această funcţie la sfârşitul lunii decembrie, a subliniat că va depune tot efortul pentru ca România să evite situaţia umilitoare de a-şi apăra spaţiul aerian cu aparate "închiriate" de la alte state membre ale NATO.
Problema "minoră" este că nici ministrul însuşi nu ştie ce bani are la dispoziţie. Parlamentul nici măcar nu a început dezbaterile pe marginea proiectului de buget pe anul acesta. Reprezentanţii Guvernului abia în aceste zile vor purta discuţii pe tema bugetului cu creditorii internaţionali. Mai mult decât atât, deocamdată s-a luat o decizie doar de principiu asupra avioane de tip MIG-21, care compun flota aeriană, să fie înlocuite cu aparate F-16 folosite.
Achiziţionarea avioanelor de vânătoare este o temă dezbătută în România încă din anul 2005. Însă, înainte de 2008 a lipsit consensul politic, iar după izbucnirea crizei economice şi financiare globale, lipsesc banii.
România s-a angajat faţă de NATO că va întreţine o flotă aeriană compusă din 48 de avioane de vânătoare, angajament pe care nu îl respectă nici azi. Unele din avioanele MIG-21, cumpărate în anii '60 ai secolului trecut, au perioada de exploatare expirată.
În flota aeriană a României, care a avut iniţial 110 aparate, abia au rămas 30-40 de avioane de luptă, dar mare parte a acestui efectiv va fi scoasă din funcţiune. Potrivit obsevatorilor, înlocuirea acestor aparate nu va fi posibilă fără sincope. Chiar dacă în acest sens va fi luată o decizie într-un timp relativ scurt, "noile" aparate nu vor putea fi gata de luptă înainte de 2016, când va fi terminată infrastructura şi instruirea piloţilor.
La decizia de principiu, adoptată acum câteva luni în urmă, Mircea Duşa a adăugat doar că Ministerul Apărării ar purta discuţii despre achiziţionarea unor avioane la mâna a doua nu numai cu Portugalia, ci şi cu alte state. Ceea ce este destul de ciudat, în condiţiile în care, în toamna anului trecut, predecesorul actualului ministru al apărării, generalul în rezervă Corneliu Dobriţoiu, încă mai urgenta începerea negocierilor, deoarece România este în competiţie cu Bulgaria în ceea ce priveşte achiziţionarea avioanelor portugheze de tip F-16.
Este adevărat că între timp presa bulgară a dezvăluit că afacerea cu portughezii nu este cea mai avantajoasă. România ar trebui să plătească 600 milioane de dolari pentru 12 avioane de vânătoare deja folosite, ceea ce înseamnă de două ori mai mult faţă de suma cu care Portugalia a cumpărat din SUA, în 1999, o întreagă flotă compusă din 25 de aparate second hand. Mai mult decât atât, România ar cumpăra aceste avioane nu la mâna a doua, ci la mâna a treia.
Anul trecut, bugetul Armatei Române a reprezentat 1,26% din PIB, iar bugetul pe acest an nu are cum să fie sensibil mai mare.
În discursul de săptămâna trecută cu privire la starea naţiunii, premierul Victor Ponta a dezvăluit că Guvernul a moştenit de la fosta administraţie de dreapta o datorie de 14 miliarde de euro, din care numai opt miliarde pot fi reeşalonate. Dacă va rămâne la acelaşi nivel, atunci bugetul apărării va fi de aproximativ 1,75 de miliarde de euro, din care vor trebui plătite cele cinci avioane de transport Spartan (în total 216 milioane euro), a căror livrare compania italiană Alenia a început-o încă de anul trecut.
Şeful Statului Major al Forţelor Aeriene, generalul Fănică Cârnu, a declarat recent unui post de televiziune că, din cauza lipsei banilor, armata este în imposibilitate de a asigura instruirea piloţilor şi a fost nevoită să "diminueze complexitatea misiunilor". De la un timp încoace, numai piloţii avioanelor care îndeplinesc misiuni NATO zboară câte 50 de ore pe an, restul piloţilor zboară din când în când, numai ca să nu îşi piardă motivarea. De asemenea, piloţii tineri nu mai au voie să zboare pe avioanele supersonice. La un astfel de ritm de exploatere, aparatele F-16 second hand ar acoperii nevoile forţelor aeriene române pe o perioadă de 30-40 de ani.
