România are nevoie de un sistem de educaţie solid pentru a creşte pe domeniul inovării şi trebuie să depună un efort sporit să se dezvolte şi să devină un competitor în regiune în acest sector, a declarat Adriana Mircea, business development manager GE România şi Bulgaria. "România trebuie să pună un efort sporit în domeniu dezvoltării activităţilor de cercetare şi inovare pentru a deveni un competitor în regiune. România are un spaţiu foarte mare de creştere în zona inovării, dar până la urmă o inovare la nivel competitiv fără un sistem de educaţie solid este foarte greu de realizat. Din acest motiv există şi potenţial mare de dezvoltare şi în învăţământul superior", a spus Mircea la o conferinţă pe tema inovaţiei.
România se poziţionează în a doua parte a majorităţii clasamentelor realizate de GE într-un barometru care analizează percepţia managerilor asupra procesului de inovaţie din 50 de ţări la nivel mondial. Barometrul analizează impactul mai multor factori care ţin de mediul guvernamental, de afaceri şi educaţional, asupra inovaţiei din fiecare stat. Factorii se referă, printre altele, la mediul de reglementare existent şi modul în care autorităţile promovează şi investesc în programe care ar putea încuraja inovaţia, tipurile de finanţare de capital disponibile şi gradul de accesibilitate la credite. De asemenea, a fost analizat şi faptul dacă firmele promovează sau nu un mediu inovator în propria organizaţie, nivelul şi calitatea pregătirii profesionale şi educaţiei din fiecare ţară.
România se află în a doua parte a clasamentului la majoritatea capitolelor. Piaţa locală stă mai bine când vine vorba de povara reglementărilor guvernamentale, numărul de brevete ale rezidenţilor la1.000 de locuitori activi, exporturile de înaltă tehnologie ca procent din totalul exporturilor de produse, precum şi la disponibiltatea capitalului de risc şi facilitatea accesului la credite.
Secretarul de stat în Ministerul Educaţiei Naţionale Tudor Prisecaru a arătat că priorităţile ministerului vor fi definite complet la sfârşitul lunii iunie, când va fi finalizat draftul de strategie de cercetare naţională 2014-2020. "Un element nou care nu a mai fost introdus în strategia trecută va fi o atenţie mai mare acordată procesului de creaţie. Vor fi prevăzute domenii pentru cercetarea fundamentală, dar vom umări în general cercetări aplicative pentru a răspunde solicitărilor UE, care urmăreşte acest aspect. De asemenea, un alt element este implementarea conceptului de inovare. Cercetări care să revoluţioneze viaţa sunt greu de prevăzut. Progresul trebuie realizat prin inovare, progresul nu înseamnă original, ci o sinteză originală a ceea ce există", a spus Prisecaru.
