Rezultatele la simulările examenelor naţionale scot în evidenţă problemele cu care se confruntă sistemul educaţional, printre care scăderea interesului copiilor pentru şcoală, ca urmare a promovării nonvalorii, dar şi cele interioare, din sistem, susţine Federaţia Sindicatelor din Educaţie "Spiru Haret".
"La ora actuală, putem discuta de două probleme diferite. La prima vedere putem vorbi de interesul pentru şcoală al copiilor, care a scăzut îngrijorător în condiţiile în care pe toate canalele se promovează nonvaloarea, iar tot mai mulţi elevi nu mai sunt atraşi de actul educaţional. Pe de altă parte, ne confruntăm şi cu probleme interioare de sistem", spune liderul Federaţiei Sindicatelor din Educaţie (FSE) "Spiru Haret", Marius Nistor, într-un comunicat remis miercuri agenţiei MEDIAFAX.
FSE "Spiru Haret" mai arată că aceste simulări, oricât ar dori cadrele didactice, nu pot fi concludente. "În primul rând, fiecare cadru didactic are propria planificare a lecţiilor şi de aici pot apărea discrepanţe între notele elevilor din acelaşi judeţ. În al doilea rând, Ministerul Educaţiei Naţionale trebuie să se decidă în privinţa nivelului mediu de informaţii pe care trebuie să îl ştie elevul la finalul unui ciclu şcolar, asfel încât subiectele la simulări şi la examenele naţionale să ţină cont de acest lucru", a precizat sursa citată.
În aceste condiţii, FSE "Spiru Haret", la solicitarea membrilor de sindicat, a cerut deja Ministerului Educaţiei Naţionale (MEN) ca pentru următoarele simulări şi examene naţionale să fie stabilit clar gradul de dificultate a subiectelor, astfel încât acesta să fie în concordanţă cu realitatea de la clasă. "De asemenea, reprezentanţii MEN trebuie să înţeleagă că există o relaţie direct proporţională între finanţarea de bază a învăţământului şi rezultatele elevilor. Nu pot cere calitate dacă nu oferă fonduri pentru a susţine performanţa", se mai arată în comunicat.
Tot despre simularea examenelor naţionale, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Simion Hăncescu, a spus că aceasta trebuie să fie unitară, aşa cum subiectele evaluării şi bacalaureatului sunt unice. Altfel, susţine FSLI, inspectoratele şcolare pot da dovadă de exces de zel, concepând cerinţe mai dificile, pentru a arăta ce nu ştiu elevii. "Inspectoratele pot da dovadă de exces de zel şi pot concepe astfel subiecte mai dificile, pentru a arăta ce nu ştiu elevii. Dar trebuie să arătăm ce ştiu elevii, nu ce nu ştiu. Rezultatele acestei proceduri a ministerului nu reflectă realitatea şi îi descurajează şi pe elevi şi pe profesori", a mai spus Hăncescu.
Simulările evaluării naţionale şi examenului de bacalaureat sunt descentralizate, fiecare inspectorat şcolar stabilind propriul calendar şi propria metodologie.
Promovabilitatea la simularea evaluării naţionale a fost de 35% la proba de matematică şi 85% la cea de limba română de la bacalaureat, potrivit datelor centralizate de Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB).
