Fermierii mari şi mici din România cultivatori de cartofi doresc ca acest produs să fie inclus pe lista alimentelor la care TVA să fie redus cu 9%, cartoful fiind considerat a doua pâine a ţării şi un aliment care va intra în sistemul de asigurare a siguranţei alimentare în România.
\"Cea mai mare problemă a fermierilor care produc cartofi este cea economică. Preţul cartofului este sub cel de producţie, fermierul fiind obligat să vândă cu 0,35-0,40 de bani un kg, iar preţul de producţie este de 0,55 de bani. Trebuie un sprijin substanţial, şi când spun sprijin substanţial mă refer la decizia care este acum în discuţie publică pentru noul Cod Fiscal privind reducerea cu 9% a TVA la o serie de alimente, iar noi dorim ca şi cartoful să fie inclus pe această listă. Am făcut demersuri la Ministerul de Finanţe şi la Ministerul Agriculturii şi sperăm ca din anul 2016 acest lucru să se întâmple. Dorim imperios acest lucru şi în felul acesta evaziunea fiscală care se întâmplă şi este vizibilă va fi descurajată. TVA de 24% ca în prezent este copleşitor şi imposibil de suportat. Sunt fermieri care vor să renunţe la această cultură sau să-şi reducă substanţial suprafeţele şi ar fi păcat să se întâmple acest lucru având în vedere că a doua pâine a ţării este cartoful şi până la urmă este o problemă socială\", a declarat dr. Gheorghe Boţoman, preşedintele Federaţiei Naţionale a Cartofului din România (FNCR).
Printre alte probleme cu care se confruntă cultivatorii din România se numără şi cele legate de bolile şi dăunătorii acestei plante care, odată cu schimbările climatice, s-au înmulţit, iar tratamentele sunt foarte costisitoare. Pe lângă specialişti din România, la întâlnirea de la Poiana Braşov participă şi invitaţi din Olanda şi Germania, tocmai pentru a prezenta soluţii noi în legătură cu tratarea bolilor şi a dăunătorilor la cartofi.
Importurile foarte mari de cartofi care intră în România \"pe căi mai puţin legale\", dar şi embargoul impus Rusiei, fac ca o mare parte din producţia de cartofi de anul trecut din ţara noastră, de 3,5 milioane de tone, să nu poată fi absorbită de piaţa internă, iar activităţile de procesare ale cartofului nu sunt semnificative, susţine preşedintele Federaţiei Naţionale a Cartofului din România.
Oficial, în România se cultivă o suprafaţă de 208.000 de ha cu cartofi, faţă de 300.000 în anul 1990.
\"În realitate, Federaţia Naţională a Cartofului crede că suprafaţa cultivată cu cartofi este mult mai mică, pentru că la APIA sunt înregistrate în jur de 50.000 de ha. Diferenţa este totuşi cam mare pentru că unii fermieri nu declară la APIA toate suprafeţele. Este decizia lor. România este printre primele trei ţări din Europa unde se consumă cartofi în cantităţi rezonabile, media pe cap de locuitor fiind de 95 de kg pe an, scoţienii şi britanicii fiind înaintea noastră\", a afirmat dr. Gheorghe Boţoman.
200 de fermieri mari şi mici, cultivatori de cartofi din toată ţara, sunt prezenţi la întâlnirea de la Poiana Braşov. Alte subiecte abordate se referă la soluţii inovative de fertilizare a culturii cartofului, noi tehnologii pentru fertilizarea foliară, soluţii integrate pentru desfacerea producţiei autohtone de cartof, oportunităţi de finanţare a sectorului cartofului în cadrul PNDR 2014-2020 şi altele. În sala în care are loc întâlnirea a fost organizată o expoziţie care cuprinde peste 20 de soiuri de cartof printre care şi cartoful de culoare mov, foarte bogat în antioxidanţi, un soi recent creat la Institutul de Cercetare a Cartofului şi Sfeclei de Zahăr de la Braşov, care se găseşte deja pe piaţă.
