România este printre ţările europene care au reuşit să corecteze în mare măsură dezechilibrele acumulate înainte de criză, performanţa sa este bună în actualul context european, însă nu la fel de bună în privinţa convergenţei către nivelul de trai din ţările UE, susţine analistul economic Aurelian Dochia.
„În momentul de faţă, România se află în cea mai bună conjunctură pe care a avut-o în ultimii 6 — 7 ani, de la debutul crizei. (...) Cred că se simte deja şi un alt nivel de stabilitate generală. România este înscrisă pe o traiectorie care pare mai stabilă decât cele din ultimii zece ani”, a declarat marţi seară Aurelian Dochia, în cadrul unei conferinţe organizată de Camera de Comerţ Româno - Germană.
În opinia sa, România a reuşit să treacă cu succes printr-un program de stabilizare, care a inclus şi măsuri de austeritate şi care poate fi considerat un succes la nivel european.
Potrivit lui Dochia, însă, economia României continuă să prezinte riscuri legate de factori interni dar şi externi. Printre factorii interni care pot genera riscuri, Aurelian Dochia menţionează eventuale schimbări la nivel politic, încetarea acordului cu FMI care, într-o anumită conjunctură externă, poate mări vulnerabilitatea economiei româneşti, măsuri pripite de politici economice, cum ar fi reducerea fiscalităţii, care, deşi ar trebui să stimuleze creşterea, riscă să producă dezechilibre bugetare şi instabilitate.
Riscurile legate de factori externi, luate în calcul de Aurelian Dochia, sunt tensiunile geopolitice legate de conflictul din Ucraina, care slăbesc încrederea investitorilor şi deteriorează perspectivele de creştere în Europa, continuarea crizei greceşti, dar şi consecinţele măsurilor de politică economică luate de marile economii ale lumii - ,Statele Unite, Japonia, China.
În privinţa mediului de afaceri, economistul susţine că acesta este puţin favorabil. Companiile din România reclamă dificultăţi în a accesa factori necesari pentru expansiunea afacerii, îndeosebi finanţe, calificări şi energie, nivelul taxelor şi ineficienţa administraţiei fiscale, dar şi probleme serioase cu corupţia şi instabilitatea politică.
Pentru perioada următoare, Aurelian Dochia prevede o creştere economică bazată în mare măsură pe avansul cererii interne susţinut de salarii în creştere, inflaţie moderată şi creşterea numărului de locuri de muncă. După doi ani de contracţie, investiţiile publice şi private se aşteaptă să îşi revină. De asemenea, este de aşteptat o creştere a absorbţiei fondurilor europene şi o fiscalitate atractivă. Exporturile continuă să crească, dar într-un ritm mai scăzut, în vreme ce creşterea importurilor va devansa exporturile — contribuţia schimburilor externe la PIB va fi uşor negativă. În acelaşi timp, însă, \"echilibrele macroeconomice sunt prezervate\", susţine analistul citat.
Pe de altă parte, Uniunea Europeană se confruntă cu un deficit de creştere care pare să rămână persistent, susţine Aurelian Dochia. În opinia sa, există perspective ca ritmul anual de creştere în majoritatea economiilor UE să rămână sub 2% pentru o perioadă îndelungată, în special din cauza faptului că multe ţări au niveluri ale datoriei foarte înalte.
