România se confruntă cu o provocare majoră în creşterea calităţii învăţământului şi a instruirii, nivelul curent al competenţelor de bază fiind foarte scăzut la nivel şcolar şi complet neevaluat în ceea ce priveşte adulţii. De asemenea, lipsa de concordanţă între competenţele dezvoltate şi cererea de piaţa muncii afectează o mare parte din învăţământul superior şi cel vocaţional, indică un raport privind România dat publicităţii marţi la Bruxelles, în aceeaşi zi în care Comisia Europeană (CE) şi-a făcut publică strategia „Reorganizarea învăţământului”.
Conform raportului, România se află sub media UE de 13,5% în ceea ce priveşte rata abandonului şcolar timpuriu, fiind de 17,5% în 2011, în timp ce obiectivul pentru 2020 este de 10%. Rata de participare la învăţământul postliceal a fost de 20,4% în 2011, cu peste 14 procente mai mică decât media UE (34,6%), în ciuda unor progrese rapide înregistrate în ultimii cinci ani.
Când vine vorba de intrarea copiilor în sistemul de învăţământ, cu o rată de 82,1% în 2010, România este mult sub media UE, având una dintre cele mai grave situaţii în ceea ce priveşte dezvoltarea competenţelor de bază. Peste doi din cinci copii de 15 ani nu au competenţe adecvate de citire, în matematică sau ştiinţe pentru a fi pregătiţi pentru viaţa adultă. Totuşi, menţionează raportul, studiile recente indică o ameliorare rapidă în reducerea acestui decalaj.
Rata angajării absolvenţilor români a scăzut şi mai mult în timpul crizei economice, fiind mult sub media UE, respectiv de 70,4% faţă de 77,2%. Există o neconcordanţă semnificativă între oferta educaţională a universităţilor şi nevoile de pe piaţa muncii, iar acest lucru este vizibil în rata scăzută de angajare a absolvenţilor de universităţi. Pentru grupul de vârstă 20-24 de ani, 29,4% dintre absolvenţii învăţământului postliceal au rămas fără un loc de muncă în 2011, în timp ce procentul şomerilor de după absolvirea ciclului secundar a fost de doar 22,9%.
În peste 39% din cazurile de eşec la angajare problema o reprezintă supracalificarea. Pe de altă parte, participarea adulţilor la procesul de învăţare pe parcursul întregii vieţi a fost de doar 1,6% în 2011, la mare distanţă faţă de media UE, de 8,9%. Această rată de participare este mai scăzută în rândul adulţilor mai puţin educaţi din România, doar 0,3% dintre cei care nu au absolvit o unitate de învăţământ liceal participând la cursuri în 2011, faţă de 3,6% dintre adulţii cu studii postliceale.
O provocare majoră pentru România o prezintă abandonul şcolar timpuriu în zonele rurale. În ceea ce priveşte investiţiile în educaţie, România are cea mai scăzută rată din PIB din UE alocată educaţiei, deja grav afectată de criza economică.
Raportul mai menţionează că noua lege a educaţiei adoptată în 2011 reprezintă o reformă majoră a întregului sistem educativ, stabilind o agendă pe termen lung pentru ameliorarea calităţii educaţiei la toate nivelurile. Provocarea principală ar fi pentru România în creşterea numărului de competenţe dezvoltate este subfinanţarea sectorului. Explicaţia este aceea că, deşi România are una dintre cele mai grave probleme în asigurarea competenţelor din întreaga UE şi are în prezent una dintre cele mai ambiţioase agende de reformă, bugetul alocat educaţiei este cel mai mic din UE.
În rândul tinerilor, rata şomajului este de aproape 23% în întreaga UE, deşi există peste 2 milioane de locuri de muncă vacante care nu pot fi ocupate, în prezent fiind nevoie de o reorganizare radicală a modului în care sistemele de învăţământ şi formare contribuie la dezvoltarea competenţelor necesare pe piaţa muncii. CE a lansat marţi o strategie denumită „Reorganizarea învăţământului”, menită să încurajeze statele membre să ia măsuri imediate pentru a asigura formarea, în rândul tinerilor, a competenţelor şi aptitudinilor necesare pe piaţa muncii şi pentru a-şi atinge obiectivele în materie de creştere şi de creare de locuri de muncă.
