Peste jumătate dintre utilizatorii de Internet (56%) consideră că păstrarea dreptului la intimitate absolută în lumea digitală este imposibilă, iar unii ar alege chiar ei să-şi vândă datele personale online, unor necunoscuţi, dacă ar primi bani în schimb, arată un studiu Kaspersky, citat de Mediafax. În ciuda consecinţelor palpabile asociate cu utilizarea necorespunzătoare a datelor cu caracter personal, unul din cinci respondenţi (18%) şi-ar sacrifica bucuros viaţa privată şi ar comunica datele dacă ar primi ceva gratuit. Mai mult, peste o treime (39%) ar accepta bani în schimbul acordării de acces total străinilor la datele lor private. Având în vedere tendinţa ca utilizatorii de Internet să-şi comunice datele private dacă primesc ceva în schimb, această abordare cu beneficii pe termen scurt poate duce la pagube mai importante pe termen lung. Compania arată că datele comunicate de bună voie online s-ar putea să aibă efecte greu de imaginat, distrugând reputaţii şi cariere. Devine tot mai frecventă situaţia în care angajatorii şi potenţialii angatori caută pe platforme social media, cum ar fi LinkedIn, Instagram şi Facebook, pentru a verifica dacă personalul şi candidaţii au o reputaţie bună şi nu aduc prejudicii companiei. Angajaţii înşişi trebuie, de asemenea, să fie atenţi să nu dezvăluie prea mult despre ei şi despre locurile lor de muncă pe reţelele de socializare. Într-adevăr, cifrele de la Career Builder4 arată că 57% dintre angajatori au găsit în social media conţinut care i-a determinat să nu angajeze un candidat, iar o treime (34%) au mustrat sau au concediat un angajat din cauza conţinutului postat online.
Studiul Kaspersky Lab a arătat că peste un sfert (26%) dintre respondenţi şi-au văzut datele personale accesate de către cineva, fără consimţământul lor - ajungând la aproape o treime (31%) în rândul persoanelor cu vârste între 16 şi 24 ani. Consecinţele au fost numeroase şi variate, peste o treime (36%) simţindu-se stresaţi din acest motiv. Procentul celor stresaţi se ridică la 42% în rândul persoanelor din categoria de vârstă 16-24 ani, o persoană din cinci (21%) a suferit pierderi financiare, în timp ce un sfert dintre respondenţi (25%) au fost deranjaţi de mesaje spam şi de reclame. Aceste consecinţe vin în ciuda faptului că mulţi dintre noi iau măsuri pentru păstrarea informaţiilor confidenţiale sau pentru a-i împiedica pe alţii să acceseze date personale şi confidenţiale. 62% dintre persoane îşi protejează dispozitivele cu o parolă pentru a păstra confidenţialitatea informaţiilor. O treime (35%) verifică şi modifică periodic setările de confidenţialitate pe dispozitivele, serviciile şi aplicaţiile pe care le utilizează (ajungând la 42% dintre persoanele din categoria de vârstă 16-24 de ani şi la puţin peste un sfert (28%) dintre cei de peste 55 de ani); un sfert (25%) îşi acoperă camerele web pentru ca datele lor să rămână private, iar unul din cinci bărbaţi (21%) criptează datele, comparativ cu doar una din zece (11%) femei.
