"Istoria românilor" şi "Dicţionarul limbii române", lucrări fundamentale ale spiritualităţii noastre, au fost prezentate duminică seară la standul României organizat de Institutul Cultural Român în cadrul Salon du livre. Acad. Dan Berindei, vicepreşedinte al Academiei Române, a afirmat că lansarea celor două lucrări fundamentale constituie un important prilej pentru a evidenţia preocupările instituţiei din a cărei conducere face parte.
Legat de naşterea Academiei, "Dicţionarul limbii române" reprezintă unul dintre obiectivele înfiinţării Societăţii Literare în 1866 şi a cunoscut diferite variante, fiind încheiat în urmă cu un an.
Cititorii francezi au putut să admire astfel o ediţie elegantă, în 19 volume.
"Acum filologii lucrează la aducerea la zi a acestei monumentale lucrări, care a început cu aproape 150 de ani în urmă", a spus un alt vicepreşedinte al Academiei prezent la Paris, Marius Sala.
În ceea ce priveşte "Istoria românilor", Academia a prezentat primele şase volume din ediţia nouă, cea de-a doua, revăzută şi adăugită, a acestui tratat care începe din preistorie şi se încheie la 1821.
Practic, această lucrare va fi încheiată vara aceasta, odată cu apariţia ultimului volum, privind perioada cea mai contestată şi discutată, 1948-1989, coordonat de acad. Dinu C. Giurescu, a spus acad. Berindei.
El şi-a exprimat speranţa că în câteva luni va apărea şi volumul al şaptelea, pe care îl coordonează, împreună cu volumele opt şi nouă, care sunt gata întocmite.
Berindei a anunţat că Academia va edita o sinteză în două volume care vor apărea, în primă fază, în engleză şi franceză.
"Într-adevăr, nu poţi să pretinzi unui străin să citească 11 volume, ci e mai simplu să consulte o sinteză", a declarat apreciatul istoric pentru AGERPRES.
El a precizat că rezumatele volumelor sunt deja întocmite de coordonatori, rămânând să fie rezolvată spinoasa problemă a traducerii. "Este, după cum ştiţi, o problemă reală, nu din cauza sponsorizării, ci a traducătorilor, tot mai greu de găsit", a mai spus Berindei.
Numeroase evenimente au animat duminică standul românesc de la Salon du livre şi alte spaţii, prestanţa reprezentaţilor literaturii şi culturii noastre fiind, nu o dată, răsplătită cu aplauze.
Seria întâlnirilor a fost deschisă de Adrian Cioroianu şi Cristian Pârvulescu, care au dialogat pe tema relaţiei dintre România şi Europa. Pornind de la modelul liberal al unei Românii care îşi construia modernitatea în secolul al XIX-lea, trecând apoi prin perioada interbelică, marcată de extremismele din anii '30-'40, dintr-o ţară cu graniţele puse în discuţie, protagoniştii întâlnirii au trecut în revistă evoluţia unei vieţi politice europene cu sincopele şi evoluţiile specifice.
Realităţi crude din timpul comunismului românesc, precum cenzura şi modul în care aceasta putea fi ocolită, au fost rememorate în cadrul dezbaterii "Viaţa în Est mărginită de Zid - A scrie sub cenzură ori în exil", moderată de dramaturgul Matei Vişniec, în timp ce participanţii la masa rotundă "Prospeţime şi înflăcărare. Noul val al teatrului românesc" au adus în faţa francezilor reprezentanţi ai noilor tendinţe din dramaturgia noastră contemporană.
De asemenea, prozatorul Dan Lungu a dialogat cu traducătoarea Laure Hinckel, în spaţiul Centre national du livre, iar Gabriela Adameşteanu şi Carmen Riera au fost protagonistele unei întâlniri organizate în standul Institut Francais.
Despre "Poezie şi Memorie" a vorbit Ana Blandiana, în acelaşi cadru, la "Cafeneaua-poemelor" fiind prezenţi Ioana Crăciunescu, Sebastian Reichmann, Miron Kiropol, Ion Mureşan, Nicolae Tzone, Teodor Dună, Matei Vişniec, Ileana Mălăncioiu.
Luni, ultima zi a celei de-a 33-a ediţii a Salon du livre, a fost dedicată, în prima parte, profesioniştilor din zona editorială, după prânz, întâlnirile găzduite de pavilionul românesc vizând domeniul traducerilor şi promovării literaturii noastre în Franţa.
