Execuţia bugetului general consolidat s-a încheiat cu un excedent de 0,06% din Produsul intern brut (PIB), la 30 septembrie 2014, ceea ce indică o situaţie favorabilă din perspectiva încadrării în ţinta de deficit pe ansamblul anului 2014, de 2,2% din PIB, potrivit unui comunicat al Ministerului Finanţelor Publice.
"Rezultatul înregistrat indică o situaţie favorabilă din perspectiva încadrării în ţinta de deficit pe ansamblul anului 2014, de 2,2% din PIB, fiind influenţat de încasarea veniturilor din certificatele pentru emisii de gaze cu efect de seră emise de Ministerul Economiei, în suma de 452 milioane lei precum şi tranşa a doua din impozitul pe construcţii în sumă de 693,7 milioane lei", se arată în comunicatul MFP.
Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 155,4 miliarde lei, reprezentând 23,5% din PIB, au fost cu 5,5% mai mari în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. S-au înregistrat creşteri faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent la încasările din: contribuţiile de asigurări sociale (+2,67 miliarde lei), accize (+1,768 miliarde lei), impozite şi taxe pe proprietate (+1,717 miliarde lei), impozitul pe profit (+1,062 miliarde lei), TVA (+290 milioane lei).
Potrivit MFP, veniturile din taxe pe utilizarea bunurilor s-au redus cu 44%, ca urmare a încasării în anul precedent a taxelor de licenţă pentru acordarea drepturilor de utilizare a frecvenţelor radio în suma de două miliarde de lei.
La nivelul administraţiilor locale s-au înregistrat, de asemenea, creşteri faţă de anul precedent la impozite şi taxe pe proprietate cu 4,7%, taxe pe utilizarea bunurilor cu 3,3% şi venituri nefiscale cu 1,3%.
MFP precizează că sumele primite de la Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate înregistrează în continuare un nivel relativ scăzut, reprezentând 0,8% din PIB, dar sunt cu 9,6% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 155 miliarde lei, s-au redus atât în termeni nominali, cu 0,3% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, cât şi în termeni reali, acestea fiind inferioare cu 1,3 puncte procentuale ca pondere în PIB.
Cheltuielile de personal au crescut cu 3,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, ca urmare a creşterii salariului minim brut la 850 lei de la 1 ianuarie 2014 şi la 900 lei de la 1 iulie 2014, precum şi a plăţii drepturilor stabilite prin hotărâri judecătoreşti.
Faţă de anul precedent, s-a înregistrat reducerea cheltuielilor cu dobânzi cu 0,9% datorită scăderii randamentelor la licitaţiile emisiunilor de obligaţiuni de tip benchmark, precum şi a cheltuielilor cu bunuri şi servicii cu 1,5%.
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de
16,5 miliarde lei, respectiv de 2,5% din PIB, faţă de 19,4 miliarde lei în aceeaşi perioadă a anului precedent.
"Menţionăm că în perioada raportată din anul 2013 s-au plătit arierate ale Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale în sumă de circa 2 miliarde lei, precum şi arierate ale administraţiilor locale din împrumuturi din trezorerie în sumă de 800 milioane lei. Fără plata arieratelor din 2013, cheltuielile de investiţii din primele 9 luni ale anului 2014 sunt la un nivel apropiat de cel realizat în perioada similară a anului trecut", se mai arată în comunicatul citat.
Pentru 2014, autorităţile române şi Fondul Monetar Internaţional /FMI/ au convenit un deficit bugetar de 2,2% din PIB atât pe metodologia cash, cât şi pe metodologia ESA a Uniunii Europene. România a încheiat anul trecut cu un deficit al bugetului general consolidat de 2,5% din PIB.
