România este ţara cu salariile cele mai mici din întreaga Uniune Europeană şi acest lucru, deşi avantajează companiile, prin mâna de lucru ieftină, complică vieţile a milioane de persoane, care supravieţuiesc cu câteva sute de euro pe lună, se arată într-o corespondenţă EFE de la Bucureşti.
"Entităţile financiare angajează tot mai puţin, iar criza datoriilor din zona euro afectează România", afirmă pentru agenţia spaniolă de presă Andreea Petrescu, o contabilă de 25 de ani, care lucrează pentru o bancă austriacă din capitală şi primeşte un salariu lunar de nici 1.300 de lei. EFE comentează că în Bucureşti preţurile la serviciile de bază şi alimente nu sunt cu mult mai mici decât în restul Europei. "În comunism ne permiteam să ne bucurăm de vacanţe la Marea Neagră, iar acum nici măcar nu putem să economisim, ci mai degrabă să primim pachetele cu mâncare pe care ni le trimit părinţii", mai spune tânăra intervievată de EFE.
Potrivit statisticilor europene, 22,2 % din populaţia României se află sub limita sărăciei, în vreme ce alte 3 milioane de români au venituri lunare sub 400 de lei, adică aproximativ 100 de euro, remarcă EFE. De asemenea, în analiza menţionată se mai arată că România are o economie de piaţă liberă şi feroce, care a provocat sentimentele de nostalgie ale multora faţă de vremurile comuniste.
Circa 60% din populaţia României susţine că se trăia mai bine în comunism, din punct de vedere economic, se mai relatează în corespondenţa EFE, potrivit sondajului Institutului pentru investigarea crimelor comunismului şi istoria exilului românesc realizat în mai 2011. Este nostalgia pentru un trecut în care toţi erau săraci, deşi statul furniza cel puţin serviciile de bază, notează agenţia spaniolă de presă, amintind că, în România, salariul minim este cel mai scăzut din UE - aproximativ 158 de euro - şi aproape la acelaşi nivel precum cel din statul vecin Bulgaria.
"Se plăteşte atât de puţin pentru că la majoritatea locurilor de muncă nu se cere o calificare anume, şi companiile au o activitate care generează puţină productivitate", după cum explică analistul Cristian Orgonaş. El mai declară pentru EFE că tipul de muncă depinde de angajator şi nu de salariat: "multinaţionalele transferă în România o activitate intensă, însă de puţine ori se poate observa o linie de producţie automatizată".
Eurostat arăta, potrivit unui studiu din 2011, că două treimi din populaţia României sunt angajaţi cu activităţi la care nu se cere o calificare specifică. Angajaţii calificaţi din România sunt în proporţie de 23,1 %, în vreme ce media europeană se situează la nivelul de 39,1 %, iar în Germania şi Franţa sunt în frunte, cu procente de 44 %, respectiv 43 % din populaţia aptă de muncă.
Constantin Popa are 36 de ani şi se numără printre aceste persoane fără calificare, relatează în continuare agenţia spaniolă de presă. El locuieşte în Târgovişte şi se deplasează în fiecare zi în capitală ca să lucreze în construcţii. Salariul lui este de doar 700 de lei pe lună şi mai capătă alţi 100 de lei, la negru. "Supravieţuiesc pentru că o ajut pe sora mea să aibă grijă de un bătrân la sfârşit de săptămână", spune el.
Iar economia subterană este foarte extinsă în România, semnalează EFE, indicând că aceasta ar putea fi echivalentă cu jumătate din PIB, potrivit unor experţi locali. Sub presiunea celor mai joase salarii din UE, premierul social-democrat Victor Ponta a spus că ar putea propune creşterea salariului minim pe economie la 800 de euro, în faţa Fondului Monetar Internaţional. O echipă de experţi ai Fondului se află de altfel la Bucureşti, pentru a analiza condiţiile unui împrumut care să evite colapsul finanţelor publice - după ce, în 2009, România a încheiat un acord pentru un ajutor de 20 de miliarde de euro, împrumut care a obligat executivul de la acea vreme, aminteşte EFE, să reducă salariile din sectorul public cu 25% şi să crească TVA de la 19 la 24%.
